O echipă de cercetători a găsit o legătură între utilizarea antibioticelor de către femeile de vârstă mijlocie și declinul cognitiv ulterior.
Grupul a publicat o lucrare care descrie munca lor pe platforma PLOS ONE.
Cercetările anterioare au sugerat că există o legătură între sănătatea microbiomului intestinal și sănătatea mintală, comunicarea dintre intestin și sistemul nervos central fiind etichetată drept axa intestin-creier.
Unele studii au arătat o legătură aparentă între problemele intestinale și bolile mentale, cum ar fi depresia și schizofrenia.
Cercetările anterioare au arătat, de asemenea, că utilizarea antibioticelor poate duce la perturbări grave ale microbiomului.
Acest lucru nu este surprinzător, deoarece microbiomul este format parțial din bacterii. În acest nou studiu, cercetătorii au descoperit o legătură între utilizarea antibioticelor de către femeile de vârstă mijlocie și un grad mai mare decât cel normal de declin cognitiv.
Pentru a afla mai multe despre posibilele efecte ale utilizării antibioticelor de către femeile de vârstă mijlocie, cercetătorii au extras date din Nurses’ Health Study II, un proiect aflat în derulare care implică colectarea de date privind sănătatea de la asistente de-a lungul mai multor ani.
În studiul lor, cercetătorii s-au concentrat pe asistentele de vârstă mijlocie (în medie 54,7 ani). Ei au analizat datele de la 15.129 de asistente care descriu utilizarea antibioticelor și rezultatele scorurilor cognitive colectate câțiva ani mai târziu, comparându-le pe cele care au luat antibiotice timp de diferite perioade cu cele care nu au luat.
Testele cognitive au constat în sarcini computerizate cu jocuri de cărți pentru a măsura viteza de gândire, atenția, învățarea și memoria. Fiecare asistentă a fost plasată într-una din cele patru categorii în funcție de utilizarea antibioticelor, de la fără utilizare până la peste două luni de utilizare, scrie Medical Xpress.
Cercetătorii au descoperit că asistentele care au luat antibiotice timp de cel puțin două luni au avut scoruri mai mici la testele cognitive (făcute 7 ani mai târziu) decât asistentele care au luat antibiotice pentru o perioadă mai scurtă de timp sau deloc.
Cercetătorii sugerează că declinul a fost aproximativ echivalent cu 3 până la 4 ani de îmbătrânire.
Vă recomandăm să citiți și:
Un vaccin a amânat cu succes îmbătrânirea cauzată de „celulele zombie” în cazul șoarecilor