Neurocercetătorii se întreabă dacă oamenii rămân conștienți după ce li se taie capul

Iată o întrebare macabră: oamenii rămân conștienți și capabili să proceseze informații atunci când capul nu le mai este atașat de corp?

Însă oamenii de știință mai au și alte astfel de întrebări: „este posibil ca într-adevăr să ne vedem viața trecând prin fața ochilor înainte să murim?” și „cât timp durează până ne pierdem cunoștința după o rană majoră?”.

• Scanările cerebrale dezvăluie un pericol ascuns în alimentele ultra-procesate
• Ce au descoperit astronomii pe orbita unei stele antice?

Potrivit Futurism, profesorul de neuroștiințe cognitive Guillaume Thierry, de la Universitatea Bangor, examinează aceste întrebări într-un nou articol fascinant pentru The Conversation.

Profesorul a început să își pună aceste întrebări atunci când a aflat, pe când avea 15 ani, despre utilizarea ghilotinei în timpul Revoluției Franceze. Așadar, oamenii rămân conștienți după ce sunt supuși unei asemenea intervenții?

Cât timp rămân oamenii conștienți în diferite cazuri?

Din ce se cunoaște în prezent, „creierul moare” la 6 minute după ce se oprește inima, scrie Thierry. „Apoi deteriorarea ajunge la un punct fără de întoarcere și conștiința de bază,  capacitatea noastră de a simți că suntem aici și acum și de a recunoaște că gândurile pe care le avem sunt proprii, este pierdută”.

Experimentele pe șoareci de laborator au confirmat mai mult sau mai puțin această ipoteză, activitatea neuronală încetând la mai puțin de un minut după pierderea conștienței.

Dar cum rămâne cu oamenii care au trecut prin experiențe aproape de moarte, spunând că le-a trecut viața prin fața ochilor?

„Dacă oamenii pot fi resuscitați după șase, șapte, opt sau chiar zece minute, în cazuri extreme, teoretic ar putea trece ore înainte ca creierul lor să se oprească complet”, argumentează Thierry.

O problemă de etică

Este extrem de dificil (și complicat din punct de vedere bioetic) să înregistrezi și să studiezi activitatea cerebrală a unei persoane aflate pe moarte. Un studiu recent, totuși, și-a propus să înregistreze undele cerebrale ale unui pacient cu epilepsie în vârstă de 87 de ani pentru a afla mai multe despre convulsii. Dar în timpul studiului, pacientul a suferit un atac de cord și a murit.

Descoperirile au sugerat că unele unde cerebrale și-au schimbat tiparele chiar și după ce pacientul a murit și sângele a încetat să curgă către creier. Pe scurt, încă există o posibilitate ca într-adevăr să ne treacă viața prin fața ochilor înainte să murim.

Totuși, cercetătorii „au raportat doar activitatea creierului înregistrată pe o perioadă de aproximativ 15 minute, inclusiv câteva minute după moarte”, așa cum subliniază Thierry în lucrarea sa, ceea ce înseamnă că încă nu știm ce se întâmplă dincolo de acest punct.

Thierry speră „că viitoarele cercetări în domeniu, cu măsurători mai lungi ale activității neuronale după moarte, poate chiar și cu imagistica creierului, să ofere sprijin” pentru ideea că ne putem revedea viața pentru o ultimă dată înainte să murim.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au rezolvat misterul cazurilor rare de cancer cauzate direct de virusul HIV

A fost dezvoltat primul „medicament viu” care tratează bacteriile rezistente la antibiotice

Substanțe din boabele de cacao ar putea îmbunătăți memoria persoanelor în vârstă

20% dintre oameni au o mutație genetică care le oferă o mare rezistență la frig. Le creează însă alte probleme