Cercetătorii de la Universitatea din Osaka au dezvăluit că semnificația a ceea ce își imaginează o persoană poate fi determinată din tiparul undelor sale cerebrale, chiar dacă imaginea diferă de cea la care se uită persoana respectivă.
Atunci când vedem imagini în viața reală, creierul nostru preia aceste informații vizuale într-un mod care poate fi detectat printr-o tehnică numită electrocorticogramă, care analizează modelele de activitate electrică din creier.
„Se știe că atenția modulează reprezentările neuronale ale imaginilor percepute”, spune autorul principal al studiului, Ryohei Fukuma. „Cu toate acestea, nu știam dacă o imagine diferită ar putea, de asemenea, să schimbe aceste reprezentări”.
Pentru a testa acest lucru, cercetătorii au dezvoltat o nouă tehnologie, lucrând cu pacienți cu epilepsie care aveau deja electrozi implantați în creier pentru a înregistra și afișa citirile electrocorticogramelor imaginilor pe care și le imaginau, potrivit ScienceDaily.
Pacienților li s-a arătat o imagine și au fost instruiți să își imagineze mintal o imagine diferită reprezentând un peisaj, o față umană sau un cuvânt.
„Rezultatele au clarificat relația dintre activitățile cerebrale atunci când oamenii privesc imagini, față de atunci când și le imaginează”, explică Takufumi Yanagisawa, autorul studiului publicat în Communications Biology. „Citirile electrocorticogramelor imaginilor imaginate au fost distincte de cele provocate de imaginile reale privite de pacienți.”
Timpul necesar pentru a genera o distincție foarte clară între imaginea imaginată și cea vizualizată a fost diferit pentru imaginarea unui cuvânt și a unui peisaj, ceea ce ar putea avea legătură cu diferitele părți ale creierului implicate în imaginarea acestor două concepte.
„Descoperirile noastre sugerează că o imagine citită, controlată de imaginile subiectului poate fi dedusă de un observator care folosește această tehnologie”, spune Fukuma.
În plus, având în vedere acuratețea cu care această nouă tehnologie afișează imagini care există în mintea subiectului, o abordare similară ar putea fi folosită pentru a dezvolta un dispozitiv de comunicare pentru pacienții cu paralizii severe, cum ar fi cei cu scleroză laterală amiotrofică.
Dispozitivele similare utilizate deja de unii pacienți cu această afecțiune se bazează pe controlul motor, care degenerează mai repede decât activitatea corticală vizuală, astfel încât un dispozitiv bazat pe imagini ar putea fi mult mai util.
Cum a supraviețuit un creier timp de 2.600 de ani? Misterul, la un pas de a fi rezolvat
Iată cum repornește creierul uman după anestezie
Scrolling-ul la nesfârșit. Ce efecte are asupra creierului și care este remediul?