Nu suporți unele sunete? Ar putea fi din cauza unei conexiuni ciudate la nivelul creierului

Dacă vă deranjează anumite sunete, cum ar fi cele pe care le produc alte persoane care mestecă, probabil că suferiți de misofonie. Oamenii de știință au descoperit, în sfârșit, o conexiune cheie a creierului, responsabilă pentru declanșarea acesteia.

Conexiunea merge de la cortexul auditiv (centrul auditiv al creierului), la cortexul motor orofacial (care controlează mișcarea feței, a gurii și a gâtului). Acest lucru se leagă și de faptul că majoritatea sunetelor sunt cauzate de acțiuni care implică fața umană, cum ar fi mestecatul sau respirația.

• Fizicienii au găsit dovezi pentru „timpul negativ”
• Astronomii din Galați au descoperit o nouă stea variabilă! Ce nume a primit?

Ca urmare a constatărilor, cercetătorii au o sugestie. Persoanele cu o astfel de condiți, experimentează, de fapt, o stimulare a aceleiași părți a cortexului motor care provoacă sunetul declanșator de la altcineva.

„Descoperirile noastre indică faptul că în cazul persoanelor cu misofonie există o comunicare anormală între regiunile auditive și motorii ale creierului”, a declarat cercetătorul în neuroștiințe Sukhbinder Kumar, de la Universitatea Newcastle din Marea Britanie.

Cum se declanșează misofonia în creier?

„Am putea descrie acest lucru ca pe o conexiune super-sensibilizată. Aceasta este prima dată când o astfel de conexiune în creier a fost identificată pentru această tulburare”.

Echipa a analizat scanările cerebrale a 75 de persoane cu și fără misofonie pentru a descoperi această conexiune. Datele au fost colectate fără zgomot, cu sunete declanșatoare de misofonie (cum ar fi mestecatul), cu sunete concepute pentru a fi neplăcute pentru toată lumea (cum ar fi țipetele) și cu sunete neutre (cum ar fi ploaia).

Cercetătorii au făcut și o descoperire suplimentară: o conexiune mai puternică între cortexul motor și cortexul vizual. Acest lucru ne oferă mai multe indicii despre ceea ce ar putea declanșa misofonia în creier.

„Ceea ce ne-a surprins a fost faptul că am găsit, de asemenea, un model similar de comunicare între regiunile vizuale și motorii, ceea ce reflectă faptul că misofonia poate apărea și atunci când este declanșată de ceva vizual”, a declarat Kumar, potrivit ScienceAlert.

Misofonia, percepută ca o intruziune în creier

„Acest lucru ne face să credem că această comunicare activează un sistem în oglindă, care ne ajută să procesăm mișcările făcute de alte persoane prin activarea propriului nostru creier într-un mod similar, ca și cum am face noi acea mișcare.”

Se crede că acest sistem de neuroni în oglindă, care a fost studiat anterior, funcționează în același mod în interiorul creierului, indiferent dacă facem ceva sau privim pe altcineva făcând acest lucru. Cercetătorii au sugerat că misofonia este atât de inconfortabilă pentru că se simte ca o intruziune în creier atunci când are loc această oglindire.

Se crede că între 6 și 20 la sută din populație trăiește cu această tulburare, dar există încă multe lucruri pe care nu le înțelegem. În forma sa cea mai severă, aceasta poate face ca unele situații de muncă sau sociale să devină aproape intolerabile.

„În loc să se concentreze pe centrele sonore din creier, ceea ce fac multe dintre terapiile existente, terapiile eficiente ar trebui să ia în considerare și zonele motorii ale creierului”, a concluzionat Kumar, autorul studiului publicat în Journal of Neuroscience.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință au identificat neuronii din creier care determină competiția și comportamentul social

Cum a supraviețuit un creier timp de 2.600 de ani? Misterul, la un pas de a fi rezolvat

Iată cum repornește creierul uman după anestezie

Scrolling-ul la nesfârșit. Ce efecte are asupra creierului și care este remediul?