Home » Știință » Misterul apariției oxigenului pe Pământ, la un pas de a fi elucidat. Ce au descoperit cercetătorii?

Misterul apariției oxigenului pe Pământ, la un pas de a fi elucidat. Ce au descoperit cercetătorii?

Misterul apariției oxigenului pe Pământ, la un pas de a fi elucidat. Ce au descoperit cercetătorii?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 17.03.2022

Timp de 2 miliarde de ani din istoria Pământului, abia dacă a existat oxigen în aer. În timp ce unii microbi realizau fotosinteza în ultima parte a acestei perioade, oxigenul nu se acumulase încă la niveluri care să aibă un impact asupra biosferei globale.

Dar, undeva în urmă cu aproximativ 2,3 miliarde de ani, acest echilibru stabil, cu un nivel scăzut de oxigen, s-a schimbat, iar oxigenul a început să se acumuleze în atmosferă, ajungând în cele din urmă la nivelurile de susținere a vieții pe care le cunoaștem astăzi.

Această infuzie rapidă este cunoscută sub numele de Marele Eveniment de Oxigenare, sau GOE. Ceea ce a declanșat evenimentul reprezintă încă unul dintre marile mistere ale științei.

Potrivit Phys.org, o nouă ipoteză, propusă de oamenii de știință de la MIT, sugerează că oxigenul a început în cele din urmă să se acumuleze în atmosferă datorită interacțiunilor dintre anumiți microbi marini și mineralele din sedimentele oceanice.

Ce ar fi împins planeta de la deficit de oxigen, la o stare bogată în oxigen?

Aceste interacțiuni au ajutat la împiedicarea consumului de oxigen, declanșând un proces prin care din ce în ce mai mult oxigen a devenit disponibil pentru a se acumula în atmosferă.

Oamenii de știință și-au expus ipoteza folosind analize matematice și evolutive, demonstrând că au existat într-adevăr microbi care au dezvoltat capacitatea de a interacționa cu sedimentele în modul propus de cercetători.

Studiul lor, apărut în Nature Communications, este primul care face legătura între co-evoluția microbilor și a mineralelor și oxigenarea Pământului.

„Probabil că cea mai importantă schimbare din istoria planetei a fost oxigenarea atmosferei”, spune autorul studiului, Daniel Rothman. „Acum, noi arătăm cum interacțiunile dintre microbi, minerale și mediul geochimic au acționat pentru a crește oxigenul din atmosferă”.

Apariția oxigenului pe Terra, unul dintre marile mistere ale științei

Nivelurile actuale de oxigen din atmosferă reprezintă un echilibru stabil între procesele care produc oxigen și cele care îl consumă. Înainte de GOE, atmosfera menținea un alt tip de echilibru, într-un mod care nu lăsa mult oxigen în plus pentru atmosferă.

„Dacă ne uităm la istoria Pământului, se pare că au existat două salturi, în care s-a trecut de la o stare cu oxigen scăzut, la o stare stabilă cu mai mult oxigen”, notează Gregory Fournier, co-autorul studiului. „Aceste salturi nu ar fi putut fi din cauza unei creșteri treptate a excesului de oxigen. Trebuie să fi existat o buclă de răspuns care a cauzat această schimbare treptată a stabilității”.

El și colegii săi s-au întrebat dacă aceasta ar fi putut proveni de la un proces din ocean care a făcut ca o parte din carbonul organic să nu fie disponibil pentru consumatorii săi.

Carbonul organic este consumat în principal prin oxidare, de obicei însoțită de consumul de oxigen – un proces prin care microbii din ocean folosesc oxigenul pentru a descompune materia organică.

Echipa a identificat un grup de microbi în adâncurile oceanului

Astfel, cercetătorii au elaborat un model matematic. Potrivit acestuia, dacă microbii posedau capacitatea de a oxida doar parțial materia organică, materia parțial oxidată s-ar lega chimic de mineralele din sedimente într-un mod care ar proteja materialul de oxidarea ulterioară.

Oxigenul care, altfel, ar fi fost consumat pentru a degrada complet materialul ar fi liber să se acumuleze în atmosferă. Echipa a identificat și un grup de microbi care oxidează parțial materia organică în adâncurile oceanului. Acești microbi aparțin grupului bacterian SAR202, iar oxidarea lor parțială se realizează prin intermediul unei enzime speciale.

Echipa a efectuat o analiză pentru a vedea cât de departe în timp poate fi urmărit microbul și gena pentru enzimă. Au descoperit că bacteria avea într-adevăr strămoși dinainte de GOE și că gena pentru enzimă putea fi urmărită în diverse specii microbiene, până în timpurile anterioare GOE.

Pentru a confirma această ipoteză va fi nevoie de cercetări ulterioare, însă echipa a introdus un nou suspect în misterul privitor la modul în care s-a oxigenat atmosfera Pământului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Meteoriții care au contribuit la apariția Pământului s-ar fi format în afara Sistemului Solar

Ce s-ar întâmpla dacă Luna Pământului ar fi făcută din gaz?

Ar putea un asteroid să lovească Pământul în 2023? Iată ce au descoperit astronomii

Istoria străveche a Pământului, dezvăluită cu ajutorul nisipului

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase