Tu știi ce trebuie să faci atunci când ai rău de mișcare?

Dacă suferi de rău de mișcare, călătoria cu multe tipuri de vehicule poate fi dificilă din cauza unei multitudini de simptome precum amețeli, stare de leșin, greață și chiar vărsături. Dar nu este complet clar de ce unii oameni pot citi și se pot juca pe telefon în timpul unui drum lung, în timp ce alții își petrec călătoria încercând cu disperare să nu fie bolnavi.

De asemenea, nu se știe clar de unii oameni suferă de rău de mișcare doar în anumite tipuri de vehicule. Însă există două teorii care ar putea explica lucrurile.

• Cum putem să prevenim osteoporoza
• Studiu: Persoanele născute fără simțul mirosului respiră diferit

Teoria conflictului senzorial propune că un factor cheie în răul de mișcare este sistemul nostru de echilibru. Echilibrul nu este menținut de un singur organ senzorial. Mai degrabă, combină ceea ce vedem și simțim cu informațiile din organul de echilibru din urechea internă, ceea ce ajută sistemul nostru de echilibru să-și dea seama unde suntem, scrie Science Alert.

Știi de ce ai rău de mișcare?

Dacă informațiile de la ochi, din urechea internă și din simțurile de atingere sau presiune nu se potrivesc, acest lucru ne poate face să ne simțim dezechilibrați sau instabili. Acesta este motivul pentru care se crede că răul de mișcare este cauzat de o nepotrivire a informațiilor din simțurile noastre: ochii și urechea internă îi spun corpului că ne mișcăm, chiar dacă de fapt stăm pe loc.

Acesta este, de asemenea, motivul pentru care cu cât simțim mai puțină nepotrivire senzorială într-un vehicul, cu atât este mai puțin probabil să ne confruntăm cu răul de mișcare. De exemplu, călătoria într-o mașină pe un drum neted și drept va cauza mai puține nepotriviri senzoriale decât călătoria pe un drum șerpuit, cu multe gropi.

Această teorie este considerată în prezent cea mai bună explicație pentru cei cu rău de mișcare, deși încă cercetătorii încă încearcă să înțeleagă mecanismele creierului care provoacă răul de mișcare.

Teoria alternativă

O teorie alternativă (dar înrudită) sugerează că totul se datorează controlului posturii. Potrivit acestei teorii, răul de mișcare nu se întâmplă doar din cauza nepotrivirii informațiilor senzoriale.

Mai degrabă, incapacitatea noastră de a ne ajusta postura pentru a reduce această nepotrivire a informațiilor senzoriale este cea care ne face să simțim greață. Deși acest lucru are sens, mai ales că nu ne putem mișca foarte mult atunci când călătorim, nu există prea multe dovezi care să susțină această teorie.

Răul de mișcare afectează oamenii în mod diferit și nu există un singur motiv pentru care unii oameni se confruntă cu rău de mișcare mai des decât alții. Dar în funcție de cât de bine funcționează sistemele de viziune și de echilibru ale unei persoane, este afectat și modul în care aceasta se poate simți în diferite tipuri de vehicule.

Cine se confruntă mai des cu răul de mișcare?

Anumite tulburări (inclusiv migrenele și boli ale urechii interne, cum ar fi boala Ménière) cresc probabilitatea de a experimenta rău de mișcare. Vârsta și sexul pot influența, de asemenea, probabilitatea de a experimenta rău de mișcare, unele cercetări sugerând că problema atinge un vârf la vârsta de 9 sau 10 ani și este mai frecventă la femei. Însă nu se știe cu siguranță de ce.

Tipul de vehicul în care călătorești va influența de asemenea cât de rău îți este. În linii mari, orice factor care crește nepotrivirea dintre fiecare dintre simțurile care contribuie la sistemul nostru de echilibru va crește riscul de rău de mișcare.

Cu cât durează mai mult experiența și cu cât mișcarea este mai mare, cu atât simptomele sunt mai grave. De exemplu, călătoria cu o barcă mică într-o furtună mai mult de opt ore va provoca simptome destul de severe, în timp ce o călătorie de o oră cu trenul probabil nu va avea mari efecte, chiar dacă șina nu este perfect netedă.

Pasager versus șofer

Mulți oameni raportează, de asemenea, că se confruntă cu rău de mișcare atunci când sunt pasageri, nu atunci când conduc un vehicul. Probabil că acest lucru se datorează faptului că șoferii sunt (în mod nesurprinzător) mult mai buni în a anticipa mișcarea unui vehicul și își mișcă corpul în funcție de mișcarea vehiculului.

De exemplu, dacă o mașină se deplasează în jurul unei curbe strânse, șoferul va privi înainte și va anticipa mișcarea mașinii în timp ce virează, în timp ce pasagerul va reacționa la viraj în momentul în care acesta se petrece.

Răul de mișcare nu se limitează doar la „lumea reală”, iar „boala cibernetică” este un alt tip de rău de mișcare pe care oamenii îl primesc din mediile virtuale, adesea când joacă jocuri video. Acest lucru se întâmplă probabil din cauza conflictului senzorial de a vedea mediul în mișcare pe ecran în timp ce corpul rămâne staționar.

Nu în ultimul rând, vizionarea filmelor 3D la cinema poate provoca rău de mișcare din același motiv.

Ce să faci dacă suferi de rău de mișcare

Dacă suferi de rău de mișcare, cel mai bun lucru pe care îl poți face data viitoare când te afli într-un vehicul este să încerci să reduci nepotrivirea informațiilor senzoriale. Așa că evită să citești în mașină, deoarece acest lucru provoacă o nepotrivire între ceea ce vezi și ceea ce simți; încearcă, în schimb, să privești pe geam.

Acest lucru poate ajuta la reducerea greței, deoarece informațiile vizuale se potrivesc mai bine cu informațiile de echilibru din urechea internă. Același lucru este valabil și pentru bărci și trenuri, concentrarea asupra peisajului de afară poate reduce simptomele.

Alte sfaturi pentru a reduce răul de mișcare: să nu ai o masă îmbelșugată înainte de a călători, aerisește vehiculul și oprește regulat (dacă este posibil).

Iar dacă aceste sfaturi nu sunt suficiente pentru a reduce simptomele, te poate ajuta utilizarea unui medicament împotriva răului de mișcare. Acestea reduc activitatea în sistemul de echilibru al creierului sau reduc numărul de semnale pe care creierul le trimite către intestin, ceea ce poate ajuta la oprirea greței și a vărsăturilor.

Vă recomandăm să citiți și:

O infecție comună, în timpul anilor de adolescență, ar putea declanșa scleroza multiplă

De ce sunt evenimentele stresante mult mai memorabile decât amintirile făcute în perioade de pace și liniște

Cum să previi oboseala videoconferințelor și orelor online

Ce se întâmplă cu adevărat în creier și corp atunci când facem nopți albe