Comunitățile indigene amazoniene prezintă cele mai scăzute rate de demență din lume

Studii recente indică faptul că stilul de viață sănătos pre-industrial poate deține indicii referitoare la prevenirea bolii Alzheimer și a altor forme de demență.

În timp ce oamenii de știință din întreaga lume caută soluții pentru Alzheimer, un studiu recent arată că două grupuri indigene amazoniene au printre cele mai scăzute rate ale demenței din lume.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

O echipă internațională de cercetători a identificat printre bătrânii popoarelor indigene Tsimane și Moseten, doar un procent de 1% afectat de demență. Pentru a evidenția dihotomia, Asociația pentru Alzheimer, arată că 11% dintre oamenii de peste 65 de ani care trăiesc în Statele Unite suferă de demență, mai arată EurekAlert.

Popoarele indigene Tsimane și Moseten

„Ceva din stilul alimentar al perioadei pre-industriale pare să-i apere pe bătrânii Tsimane și Moseten de demență”, spune Margaret Gatz, autorul principal al studiului și profesor de psihologie, gereontologie și medicină preventivă în cadrul Centrului de Cercetare Economică și Socială al Colegiului de Litere, Arte și Științe Dornsife.

Cercetătorii au folosit tomografie computerizată pentru analizarea creierului, evaluări cognitive și neurologice, dar și chestionare culturale. Toate acestea au fost înlesnite de o echipă de translatori și medici bolivieni, scopul fiind acela de a diagnostica demența și deficiențele cognitive în rândul acestor indigeni.

Studiul, publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association a identificat doar cinci cazuri de demență printre 435 de indivizi ai poporului Tsimane și doar unul printre cei 169 de indivizi ai poporului Moseten.

Riscul scăzut de demență la popoarele indigene boliviene

În cadrul aceluiași eșantion, cu indivizi trecuți de 60 de ani, echipa a identificat 8% pentru Tsimane și 10% pentru Moseten dintre ei ca suferind de deficit cognitiv minor, care este asociat cu pierderea etapizată a memoriei sau scădere a abilităților cognitive, precum limbajul sau orientarea în spațiu.

Cercetătorii au fost surprinși să vadă că participanții la studiu care sufereau de demență sau de deficit cognitiv minor aveau calcifieri neobișnuite și proeminente ale arterelor intracraniene. Afișau adesea simptome asociate cu Parkinson, deficiența de atenție, conștientizarea spațială sau funcționalitățile executive.

Chiar dacă aceste calcifieri erau mai frecvente la cei cu deficit cognitiv, cercetătorii observat aceste calcifieri vasculare pot fi întâlnite și la pacienții sănătoși. Sunt de părere că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege rolul factorilor vasculari  și tulburărilor inflamatorii sau infecțioase, alături de alți factori de risc pentru demență.

Compararea demenței oamenilor Tsimane și Moseten cu alte popoare indigene

Cei aproape 17.000 de indigeni Tsimane sunt foarte activi din punct de vedere fizic pe toată durata vieții, pentru că pescuiesc, vânează și execută activități agricole cu unelte sau adună mâncare din păduri. Cei aproximativ 3000 de indigeni Moseten ocupă spații rurale și se implică în agricultura de subzistență. Spre deosebire de primii, care sunt mai izolați, aceștia trăiesc în apropiere de orașe, au școli, acces la apă curată și servicii medicale cu o rată mai mare a alfabetizării.

Autorii acestui studiu au comparat rezultatele cu o colecție sistematică de 15 alte studii făcute asupra populațiilor indigene din Australia, America de Nord, Guam sau Brazilia. Cel mai timpuriu studiu identifica demența într-un interval cuprins între 0,5 – 20% printre indigenii vârstnici.

Faptul că populațiile indigene din alte părți ale lumii au un indice mai ridicat atunci când vine vorba de demență poate fi cauzat de faptul că se află într-un contact mai crescut cu populațiile non-indigene. Prezintă risc crescut și pentru alte afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea, abuzul de alcool, obezitatea sau afecțiunile cardiovasculare.

O cursă pentru găsirea soluțiilor de combatere a bolii Alzheimer

Factorii de risc asociați demenței sunt foarte scăzuți în rândurile indigenilor Tsimane și Moseten. Cercetările anterioare au arătat că Tsimane, la vârste înaintate, încă păstrează o stare de sănătate bună a inimii, dar și cele mai puține cazuri de ateroscleroză coronariană.

Îmbătrânirea este unul dintre cei mai cunoscuți factori ai Alzheimer și a celorlalte forme ale demenței. Alte argumente sunt legate de nivelul scăzut al educației, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat, sedentarismul și mai recent, aerul poluat, ca factor de risc serios.

O populație globală îmbătrânită, alături de factorii de risc modificabili, precum aerul poluat, vor conduce la o triplare a numărului de oameni afectați de demență până în 2050, la mai bine de 152 de milioane.

„Am început o cursă pentru găsirea de soluții”

„Am început o cursă pentru găsirea de soluții”, spune Hillard Kaplan, co-autor al studiului și profesor la Universitatea Chapman. Acesta a studiat indigenii Tsimane pentru mai bine de două decenii. „Studierea acestor populații poate accelera înțelegerea acestor afecțiuni, dar și obținerea de noi informații”.

„Lucrând alături de indigeni, putem înțelege varietatea umană și cum starea de sănătate varia înainte de industrializare”, spune Benjamin Trumble, co-autor al studiului și profesor asociat al Școlii pentru Evoluția Umană și Schimbare Socială, respectiv Centrului pentru Evoluție și Medicină din cadrul Universității de Stat din Arizona. „Ceea ce știm este că sedentarismul, viața urbană și industrializată reprezintă aspecte recente dacă e să ne raportăm la cum au trăit strămoșii noștri pentru mai bine de 99% din existența omului”.

Vă mai recomandăm și:

Bacteriile din nas ar putea crește riscul de a dezvolta Alzheimer

Femeile pot sta liniștite. Terapia hormonală nu este asociată cu un risc crescut de a dezvolta demență

Există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor

Un studiu răstoarnă ce se știa despre cofeină. Te trezește, dar nu îmbunătățește funcția cognitivă