O echipă de studenți de la Universitatea din New York a descoperit gene microARN umane care nu sunt împărtășite cu nicio altă specie de primate și care ar fi putut juca un rol important în evoluția unică a speciei umane. Echipa a descoperit cel puțin trei familii de gene microARNR pe cromozomul 21.
Cercetătorii au utilizat instrumente de aliniere a genomului pentru a compara cele mai recente schițe de genom uman și de cimpanzeu, scanând pentru a găsi elemente genetice noi, unice la om.
Începând cu cel mai mic cromozom uman, cromozomul 21, cercetătorii au avut surpriza de a găsi o regiune mare de ADN specific, numită 21p11, care adăpostește mai multe gene microARN.
Deși echipa a constatat că brațul lung al cromozomului 21 uman se aliniază bine cu cel al altor specii de maimuțe existente, brațul scurt s-a aliniat slab, sugerând că această regiune a genomului uman diferă de cea a altor primate.
Conform analizei efectuate de aceștia asupra genomurilor umane preistorice, aceste modificări sunt anterioare divergenței dintre oamenii de Neanderthal și oamenii moderni. Genele prezintă, de asemenea, o variație redusă sau chiar inexistentă pe bază de secvență în cadrul populației umane moderne.
Prin urmare, echipa a emis ipoteza că genele microARN găsite în acea regiune, miR3648 și miR6724, au evoluat probabil în perioada de timp de la separarea dintre liniile genetice ale cimpanzeilor și oamenilor, undeva în ultimii șapte milioane de ani, și sunt specifice oamenilor.
Folosind instrumente de calcul, echipa a descoperit, cu un grad ridicat de probabilitate, ca țintele noilor gene sunt legate de dezvoltarea embrionară. Atât miR3648, cât și miR6724 au fost detectați în țesuturile din întregul corp uman, inclusiv în creier. Descoperirile indică ideea intrigantă că aceste gene microARN au contribuit la evoluția distinctă a speciei noastre și la caracterul unic al oamenilor.
„Înțelegerea bazei genetice a unicității umane este o întreprindere importantă, deoarece, în ciuda faptului că împărțim aproape 99% din secvențele ADN cu cimpanzeul, suntem organisme remarcabil de diferite”, a declarat José Galván, student cercetător.
Genele microARN pot fi extrem de prolifice în reglarea altor gene, ceea ce înseamnă că modificările modeste ale secvenței ADN pot avea ca rezultat un impact de amploare asupra genomului uman. Crearea miR3648 și miR6724 constituie exemple excelente ale acestui proces.
Noul studiu, publicat în American Journal of Biological Anthropology, a dezvăluit un nou mecanism posibil pentru crearea de noi gene miARN, ceea ce necesită cercetări suplimentare cu privire la cât de general poate fi acest fenomen, potrivit Phys.org.
Există o legătură genetică între riscul de schizofrenie și suprafața creierului?
De ce ne bâlbâim? „Bâlbâitul are o puternică componentă genetică”
Cel mai mare arbore genealogic realizat vreodată dezvăluie originile întregii umanități
Cercetătorii au folosit unde sonore pentru a regenera țesutul osos. „Este foarte ușor de aplicat”