Legătura dintre anxietatea socială, stres și greutate în adolescență a fost aprofundată de cercetători

Deși se cunoștea existența acestei legături, cercetătorii au reușit acum să găsească legătura biologică dintre anxietatea socială, stres și greutate.

Între sfârșitul copilăriei și începutul adolescenței, există o fereastră critică de timp denumită „peripubertate”. Această perioadă de tranziție implică modificări de dezvoltare atât în țesutul adipos, cât și în creier, în cadrul cărora ambele pot fi reprogramate prin expunerea la stres, ce poate provoca modificări de lungă durată în dimensiunea și compoziția celulelor adipoase (adipocite), precum și în comportamentul social, scrie Medical Xpress.

• Ce s-a întâmplat cu dinții oamenilor atunci când fluorul a fost scos din apă?
• Ce a arătat un studiu pe mii de gemeni despre legătura dintre depresie și fructe

Într-un nou studiu, oamenii de știință conduși de profesorul Carmen Sandi, de la EPFL, au descoperit că stresul din perioada peripuberală duce la creșterea țesutului adipos din corpul individului. Deși studiile anterioare au arătat existența acestei legături, au existat puține informații în ceea ce privește identificarea unei legături biologice între creșterea țesutului adipos observată în peripubertate și afectarea socială.

Studiul este publicat în Science Advances.

„Știm că stresul poate induce psihopatologii, inclusiv depresie. Unele dintre schimbările comportamentale caracteristice pe care le vedeți în depresie sunt modificări ale sociabilității individului, ceea ce înseamnă că unii oameni depresivi tind să fie mai retrași, să evite contextele sociale; unii pot chiar dezvolta anxietate socială”, spune Sandi.

Legătura dintre stres și greutate a fost studiată mai întâi la șoareci

În studiu, grupul lui Sandi a descoperit două lucruri: în primul rând, că stresul peripuberal duce la o creștere a țesutului adipos și, în același timp, reduce sociabilitatea; și în al doilea rând, a fost descoperită legătura biologică dintre anxietate, stres și greutate.

„Ne-am întrebat dacă modificările compoziției grăsimilor (induse de stres la începutul vieții) ar putea fi responsabile de inducerea unor schimbări în creier care, în cele din urmă, ar provoca modificări în comportamentul social într-o manieră prelungită”, spune Sandi.

Pentru a studia legătura dintre stres și greutate, cercetătorii aveau nevoie de un model. Au apelat la șoarecii aflați în perioada de vârstă peripuberală, pe care i-au expus la stres cronic, imprevizibil. Un studiu al compoziției lor corporale a relevat o creștere generală a masei de grăsime și a adipocitelor mai mari.

După ce au ajuns la vârsta adultă, șoarecii au fost testați pe sarcini sociale. Șoarecii masculi au prezentat o scădere de-a lungul vieții a sociabilității pe măsură ce țesutul lor adipos a crescut, dar, în mod interesant, șoarecii femele nu au prezentat un astfel de efect. Echipa lui Sandi va studia pe viitor dacă există sau nu o diferență dependentă de sex în alte adaptări psihobiologice.

„Ceea ce ne-am concentrat să facem aici a fost să vedem care este reducerea sociabilității ce apare în cadrul depresiei. Știm, de asemenea, din studiile epidemiologice la oameni, că aceasta poate fi legată de stresul timpuriu al vieții (stresul peripuberal) care poate programa oamenii să fie mai puțin sociabili”, spune Sandi.

Legătura dintre stres și greutate și conexiunea NAD+

Cercetătorii au încercat apoi să identifice biologia de bază. O serie de teste au indicat o enzimă specifică numită adipokine nicotinamid fosforibosiltransferaza (NAMPT), despre care se știe că este implicată în unele dintre problemele metabolice patologice cauzate de obezitate.

În organism, NAMPT există sub două forme: o formă intracelulară, care reglează producția de nicotinamidă adenin dinucleotidă (NAD+), o moleculă importantă pentru generarea de energie în celulă. În forma sa extracelulară, (eNAMPT), enzima este prezentă în sânge.

Stresul din creier

Cercetătorii au descoperit că șoarecii care au fost stresați în perioada peripubertății au prezentat o scădere a cantității de NAMPT din celulele adipoase și, în consecință, a eNAMPT din sângele lor la vârsta adultă, în comparație cu șoarecii nestresați.

Privind la nucleul accumbens (o regiune a creierului care reglează comportamentele motivate) atât la șoarecii sănătoși, de control, cât și la cei cu deficiențe sociale, cercetătorii au identificat niveluri mai scăzute de NAD+ și probleme cu enzima Sirtuin-1, o enzimă care depinde de NAD+ pentru a regla expresia genelor implicate în a ajuta celula să se regleze ca răspuns la factorii de stres.

„Deoarece șoarecii stresați în perioada peripuberală au avut NAD+ mai scăzut, am evaluat dacă efectele pe care le-am văzut în sociabilitate au implicat acțiunile Sirtuin-1”, spune Sandi.

„Folosind abordări multiple, am demonstrat că, într-adevăr, așa este, ceea ce înseamnă că stresul peripuberal duce la schimbări prelungite la mai multe niveluri care leagă grăsimea cu funcționarea creierului și cu comportamentul”, a completat ea.

Ar putea fi amplificatorii NAD+ o soluție?

„Stresul peripuberal duce la niveluri reduse de NAMPT în țesutul adipos și eNAMPT în sânge”, spune Sandi.

„Cel din urmă a fost legat de o reducere a NAD+ în nucleul accumbens, unde am găsit o activitate redusă dependentă de NAD a Sirtuin-1”. Grupul a descoperit că această afectare afectează funcționarea neuronilor spinoși medii din nucleul accumbens și, în cele din urmă, favorizează reducerea sociabilității.

După ce a implicat calea NAD+/Sirtuin-1 în nucleul accumbens, echipa a încercat să vadă dacă ar putea ajuta la protejarea împotriva impactului stresului peripuberal la șoareci.

Ei au făcut acest lucru în două moduri: prin readucerea nivelurilor sanguine de eNAMPT la normal și prin hrănirea șoarecilor cu mononucleotidă de nicotinamidă (NMN), un booster de NAD+. Cele două abordări au funcționat, prevenind atât deficiențele de sociabilitate, cât și modificările excitabilității neuronale a nucleului accumbens.

Dar sunt boosterele NAD+, care sunt populare în SUA și UE, dar nu și pe piața elvețiană, o soluție pentru tratarea impactului social al stresului observat din ce în ce mai mult în zilele noastre la tineri?

Oamenii nu trebuie tratați fără un motiv biologic

„Trebuie să fim atenți pentru că am aplicat tratamente nutriționale în studiul nostru la vârsta adultă”, spune profesorul Carmen Sandi.

„Nu spunem că copiii sau adolescenții stresați ar trebui să ia NMN; va fi important să analizăm mai întâi dacă au niveluri plasmatice reduse de NMN sau eNAMPT și să efectuăm studii direcționate pentru a vedea eficiența acestei abordări pentru populațiile mai tinere”, a continuat ea.

„Logic este să restabilim nivelurile metabolice acolo unde sunt scăzute, nu să tratăm pe toată lumea în același mod dacă nu există un motiv biologic”, a încheiat profesorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Indicele de masă corporală, un adevărat mister pentru mulți adulți. Ce arată un nou studiu

Expunerea la lumină roșie, timp de doar trei minute, poate îmbunătăți semnificativ declinul vizual

Viermii au arătat legătura dintre vitamina B12 și boala Alzheimer

Aerul poluat, asociat cu boli mintale severe. Ce arată cel mai cuprinzător studiu de până acum