Două găuri negre supermasive se îndreaptă spre o coliziune care va zgudui structura spațiu-timp

Astronomii au descoperit două găuri negre supermasive care se află la 99% din drumul spre o coliziune violentă care va zgudui structura spațiu-timp.

Găurile negre, care poartă același nume PKS 2131-021, sunt blocate într-un dans, la aproximativ 9 miliarde de ani lumină de Pământ, potrivit unui studiu publicat în The Astrophysical Journal Letters. Cele două obiecte s-au deplasat constant una spre cealaltă timp de aproximativ 100 de milioane de ani, potrivit unui comunicat al NASA, iar acum ele împart o orbită binară, cele două găuri negre orbitând una în jurul celeilalte la aproximativ doi ani.

• Astronomii au găsit o megastructură cosmică de 23 de ori mai mare decât Calea Lactee
• Este posibil ca viața de pe Venus să ajungă acolo de pe Pământ?

Peste aproximativ 10.000 de ani, cele două găuri negre vor fuziona, trimițând unde gravitaționale – unde în țesătura spațiu-timp – care vor străbate Universul, au declarat cercetătorii.

Deși niciunul dintre noi nu va fi martor la această coliziune epică, studierea PKS 2131-021 ar putea dezvălui noi informații despre cum se formează găurile negre supermasive și ce se întâmplă atunci când două dintre ele se ciocnesc.

Gaura neagră aruncă materie supraîncărcată spre Pământ

Găurile negre supermasive – obiecte extrem de întunecate și dense, care sunt de sute de milioane de ori mai masive decât soarele Pământului – se află în inima majorității, dacă nu chiar a tuturor galaxiilor din univers.

Astronomii nu știu cum ajung aceste obiecte să fie atât de mari, dar o posibilitate este că cele mai mari găuri negre din univers rezultă din cel puțin o fuziune între două găuri negre mai mici, potrivit NASA. Noul studiu ar putea ajuta la confirmarea acestei ipoteze.

PKS 2131-021 este un tip special de gaură neagră, o gaură neagră supermasivă care se întâmplă să îndrepte un jet de materie supraîncărcată direct spre Pământ. Această materie provine din inelele de gaz fierbinte care se formează în jurul anumitor găuri negre. Atunci când o gaură neagră atrage acest gaz cu gravitația sa puternică, o parte din materie poate scăpa, fiind în schimb propulsată într-un jet de plasmă care se deplasează cu o viteză apropiată de cea a luminii.

Astfel, autorii noului studiului au observat că luminozitatea lui PKS 2131-021 fluctua la intervale regulate – atât de previzibil, încât aceștia au comparat fluctuațiile cu ticăitul unui ceas.

Coliziunea celor două găuri negre este inevitabilă

Cercetătorii au suspectat că aceste variații erau rezultatul unei a doua găuri negre care o trage pe prima, în timp ce cele două obiecte se orbitează una pe cealaltă la fiecare doi ani aproximativ, dar echipa avea nevoie de mai multe date pentru a vedea cât de mult timp se menține acest model. Astfel, cercetătorii au cercetat datele de la cinci observatoare, pe o perioadă de 45 de ani, notează Live Science.

Dacă descoperirile sunt confirmate, PKS 2131-021 ar fi a doua pereche de găuri negre binare descoperită vreodată – și cea mai strânsă pereche pe care oamenii de știință au găsit-o. Aceștia au descoperit prima gaură neagră binară în 2020, într-o galaxie aflată la aproximativ 3,5 miliarde de ani-lumină de Pământ. Cu toate acestea, acele găuri negre orbitează una în jurul celeilalte la fiecare nouă ani, ceea ce sugerează că între ele există o distanță mult mai mare decât între cei doi membri ai PKS 2131-021.

Cele două găuri negre sunt suficient de mari și de apropiate pentru a putea declanșa unde gravitaționale înainte de coliziunea lor inevitabilă, au declarat autorii studiului într-un comunicat. Observațiile viitoare ale PKS 2131-021 se vor concentra pe captarea acestor unde în timpul acțiunii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Noi imagini cu o gaură neagră supermasivă ascunsă într-un nor gros de praf cosmic

Astronomii ar fi observat, pentru prima dată, o gaură neagră „invizibilă”

O gaură neagră simulată a oferit detalii necunoscute până acum despre câmpurile magnetice

Supercomputerele au dezvăluit ceva nemaivăzut până acum după ce au simulat o gaură neagră