Cea mai mare bacterie descoperită vreodată i-a uimit pe cercetători cu complexitatea sa
Oamenii de știință au descoperit cea mai mare bacterie văzută vreodată; aceasta poate fi observată fără microscop și trăiește în pădurile de mangrove de pe insula Grande-Terre din Caraibe.
Organismul unicelular poate crește până la 2 centimetri lungime și seamănă cu un șnur subțire, potrivit unei lucrări care descrie descoperirea, postată pe 18 februarie în baza de date preprint bioRxiv.
Cea mai mare bacterie observată vreodată are tot ADN-ul într-o pungă membranoasă, spre deosebire de majoritatea bacteriilor, al căror material genetic plutește, nelegat, în celulă.
Această caracteristică nu numai că deosebește microbul nou descoperit de alte bacterii, dar îl deosebește și de alte procariote (un grup de organisme cu structuri celulare foarte mici și simple). Grupul include organisme găsite în domeniile Bacterii și Archaea, notează Live Science.
Cea mai mare bacterie descoperită vreodată este vizibilă cu ochiul liber
Spre deosebire de procariote, eucariotele, cum ar fi animalele, plantele și ciupercile, au celule mai complexe care conțin un nucleu și alte organite legate de membrană.
Noul microb enorm face legătura dintre procariote și eucariote, prin faptul că are ADN-ul într-o pungă legată de membrană și, de asemenea, are o a doua pungă mare plină cu apă, care ocupă mai mult de 70% din volumul total al celulei.
Această pungă umplută cu apă strânge tot conținutul celulei pe marginea sa cea mai exterioară, ceea ce poate ajuta moleculele care susțin viața să difuzeze mai ușor în celulă, în timp ce toxinele pot ieși mai ușor.
„Ar putea fi o verigă lipsă în evoluția celulelor complexe”
O bacterie mare, care se hrănește cu sulf, din genul Thiomargarita poartă același tip de pungă umplută cu apă și, pe baza acestei similitudini, plus o analiză genetică, cercetătorii au concluzionat că noua bacterie ar putea aparține aceluiași gen. Ei au propus ca microbul uriaș să fie numit T. magnifica.
Cea mai mare bacterie descoperită de către cercetători „ar putea fi o verigă lipsă în evoluția celulelor complexe”, a declarat Kazuhiro Takemoto, biolog computațional la Institutul de Tehnologie Kyushu.
„Prea des, bacteriile sunt considerate forme de viață mici, simple, neevoluate, așa-numitele pungi de proteine. Dar această bacterie arată că acele considerente sunt departe de adevăr”, a declarat Chris Greening, microbiolog la Universitatea Monash, care nu a fost implicat în studiu.
Vă recomandăm să citiți și:
Până la 40 la sută din cerbii și căprioarele sălbatice din SUA au anticorpi COVID-19
Porcii sălbatici contribuie masiv la schimbările climatice. Cum este explicat fenomenul
Ce dezvăluie cele mai vechi fosile de piton descoperite vreodată