Care sunt riscurile utilizării inteligenței artificiale pentru a ne cultiva hrana?
O nouă analiză a riscurilor, publicată în revista Nature Machine Intelligence, avertizează că utilizarea inteligenței artificiale în agricultură vine cu riscuri substanțiale pentru ferme, fermieri și securitatea alimentară, care sunt slab înțelese.
„Ideea unor mașini inteligente care să conducă ferme nu este science fiction. Marile companii sunt deja pionieri în ceea ce privește următoarea generație de roboți agricoli autonomi și de sisteme care vor înlocui oamenii pe câmp”, a declarat Dr. Asaf Tzachor de la Universitatea Cambridge, autorul lucrării. „Dar, până acum, nimeni nu pare să își fi pus problema dacă există riscuri asociate cu o desfășurare rapidă a AI în agricultură?”, a adăugat el.
În ciuda promisiunilor că inteligența artificială poate duce la îmbunătățirea gestionării culturilor și a productivității agricole, riscurile potențiale trebuie abordate în mod responsabil, iar noile tehnologii trebuie să fie testate în mod corespunzător în medii experimentale pentru a se asigura că sunt sigure și că sunt protejate împotriva eșecurilor, a accidentelor și a atacurilor cibernetice, spun autorii lucrării, potrivit EurekAlert.
Inteligența artificială ar putea otrăvi ecosistemele
În cadrul cercetărilor, aceștia au elaborat un set de riscuri care trebuie luate în considerare în dezvoltarea responsabilă a AI pentru agricultură – și modalități de abordare a acestora. Astfel, ei trag un semnal de alarmă cu privire la atacatorii cibernetici care ar putea provoca perturbări în fermele comerciale care utilizează inteligența artificială, prin infectarea datelor sau prin oprirea pulverizatoarelor, a dronelor autonome și a roboților de recoltare.
Pentru a se proteja împotriva acestui fenomen, ei sugerează ca este necesar să fie descopere orice deficiențe de securitate în timpul fazei de dezvoltare, astfel încât sistemele să poată fi protejate împotriva hackerilor adevărați.
Autorii sugerează că un sistem de inteligență artificială programat doar pentru a oferi cel mai bun randament al culturilor pe termen scurt ar putea ignora consecințele asupra mediului, ceea ce ar putea duce la o utilizare excesivă a îngrășămintelor și la eroziunea solului pe termen lung. Acest lucru ar putea otrăvi ecosistemele, căci aplicarea excesivă de îngrășăminte cu azot ar polua solul și cursurile de apă din jur.
Inteligența artificială, soluția pentru schimbările climatice?
Diferiți roboți agricoli și utilaje avansate, cum ar fi dronele și senzorii, sunt deja utilizați pentru a aduna informații despre culturi și pentru a sprijini procesul decizional al fermierilor: detectarea bolilor sau a irigațiilor insuficiente, de exemplu. Astfel de sisteme automatizate au ca scop eficientizarea agriculturii, economisind costurile forței de muncă, optimizând producția și reducând pierderile și risipa. Acest lucru duce la creșterea veniturilor fermierilor, precum și la o mai mare dependență de AI în agricultură.
Cu toate acestea, este probabil ca micii cultivatori să fie excluși de la beneficiile legate de AI. Marginalizarea, ratele scăzute de penetrare a internetului și decalajul digital ar putea împiedica micii fermieri să utilizeze tehnologiile avansate, mărind decalajele dintre fermierii comerciali și cei care practică agricultura de subzistență.
În contextul în care aproximativ 690 de milioane de persoane suferă de malnutriție și 340 de milioane de copii au deficiențe de micronutrienți, tehnologiile de inteligență artificială promit beneficii substanțiale pentru securitatea alimentară și nutrițională în contextul schimbărilor climatice și al creșterii populației globale.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Fețele generate de inteligența artificială inspiră mai multă încredere decât cele reale
Un cercetător avertizează că inteligența artificială ar putea fi deja conștientă
Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze Inteligența Artificială care suferă de depresie?
Roboții de la Tesla ar putea atinge Inteligența Artificială Generală. Ce înseamnă asta de fapt?