Consumul de legume nu te ferește de afecțiunile cardiovasculare. Ce au descoperit cercetătorii?
O alimentație bogată în legume este esențială pentru menținerea unei diete echilibrate și evitarea unei multitudini de boli. Dar pot legumele să te țină departe de afecțiunile cardiovasculare?
Din nefericire, cercetătorii din cadrul Departamentului Nuffield pentru Sănătatea Populației al Universității din Oxford, Universității Chineze din Hong Kong și Universității din Bristol nu au găsit nici o dovadă care să susțină această teorie.
Ipoteza conform căreia consumul de legume conduce la scăderea riscului afecțiunilor cardiovasculare poate părea plauzibilă la început, pentru că ingrediente precum carotenoidele sau alfa-tocoferolul pot avea unele proprietăți benefice, indică EurekAlert.
Consumul de legume nu reduce riscul afecțiunilor cardiovasculare
În prezent, rezultatele oferite de un studiu de amploare din Frontiers in Nutrition indică faptul că aportul mai mare de legume gătite sau crude nu are nici un efect asupra afecțiunilor de acest gen. Studiul explică și cum unii factori confuzi au condus la presupunerile anterioare false.
„UK Biobank este un studiu prospectiv de mare amploare privitor la contribuția geneticului și a mediului la dezvoltarea celor mai întâlnite afecțiuni ale organismului. Aici ne folosim de mostre numeroase, de studii îndelungate și informații precise despre factorii sociali și de viață, pentru a analiza importanța consumului de legume în raport cu afecțiunile cardio-vasculare”, spune profesorul Naomi Allen, cercetător șef în cadrul UK Biobank și co-autor al studiului.
UK Biobank monitorizează starea de sănătate pentru mai bine de jumătate de milion de britanici adulți, folosindu-se de datele medicale ale acestora. Înainte de înrolarea acestora din 2006-2010, au fost întrebați despre dieta practicată, stilul de viață, istoricul sexual și medical, dar și alți factori.
Cercetătorii au mai evaluat și potențialul rol al „confuziei reziduale”, adică factorii necunoscuți sau măsurătorile inexacte ale factorilor cunoscuți care ar putea conduce la asocierea eronată dintre consumul de legume și diminuarea riscului de afecțiuni cardiovasculare.
Percepția eronată a rolului jucat de legume
Aportul mediu zilnic de legume (crude și gătite) s-a situat între 5,0, 2,3 și 2,8 linguri de persoană. Riscul de moarte era cu 15% mai mic pentru indivizii cu un consum mai mare, comparativ cu cei care aveau valori mai mici.
Cu toate acestea, efectul aparent a slăbit substanțial atunci când factori perturbatori socio-economici, nutriționali, de sănătate și medicali au fost luați în calcul.
Înțelegerea acestor factori a redus puterea de predicție statistică a efectelor benefice ale legumelor cu 80%. Acest lucru indică faptul că măsurători mai precise în privința acestor factori ar fi explicat în totalitate orice efecte reziduale ale aportului de legume.
„Amplul nostru studiu nu a găsit dovezi care să indice efectul protector al aportului de legume în raport cu apariția afecțiunilor cardiovasculare. În schimb, am descoperit că percepția eronată este legată de erorile cognitive generate de factorii de confuzie reziduali, găsiți în diferențele socio-economice și ale stilului de viață”, a explicat dr. Qi Feng, cercetător în cadrul Departamentului Nuffield pentru Sănătatea Populației al Universității din Oxford și autor principal al studiului.
„Studiul este unul important pentru înțelegerea cauzelor nutriționale ale afecțiunilor cardio-vasculare, dar și a înțelegerii eronate a raportului dintre consumul de legume și aceste boli. Cu toate acestea, o dietă echilibrată, coroborată cu o greutate normală a corpului constituie aspecte esențiale pentru o stare de sănătate bună și diminuarea riscului dezvoltării unor afecțiuni majore. Sunt recomandate cel puțin cinci porții de fructe și legume în fiecare zi”, a precizat dr. Ben Lacey, profesor asociat la departamentul din cadrul Universității Oxford.
Vă mai recomandăm și:
Paradoxul celor mai sărace ţări: obezitate şi malnutriţie
Defectele vasculare par să stea la baza progresiei bolii Parkinson
Probleme cardiovasculare la pacienţii trecuţi prin COVID, la un an după infectare