Istoria dramatică a violențelor din galaxia Calea Lactee. Ce au descoperit astronomii?

De-a lungul istoriei Universului, Calea Lactee nu a navigat cu seninătate prin spațiul intergalactic. Dimpotrivă, de fapt. De-a lungul ultimilor 13,6 miliarde de ani, ea s-a ciocnit și a consumat multe alte galaxii.

Acum, printr-o muncă minuțioasă, astronomii de la Institutul Max Planck pentru Astronomie din Germania au cartografiat șase dintre aceste fuziuni galactice antice – cinci dintre ele erau deja cunoscute, iar pe cea de-a șasea au descoperit-o recent. Rezultatele vor conduce la o înțelegere mai completă a istoriei, creșterii și evoluției galaxiei noastre, precum și a originii stelelor din aceasta.

• Astronomii anunță că „a reînceput” un ciclu solar misterios de 100 de ani
• Oamenii de știință spun că au găsit o culoare nouă nemaivazută până acum

„Studiul observă etapele inițiale de dezvoltare a întregii formări ierarhice a galaxiei noastre și, de asemenea, înțelegerea originii clusterelor globulare și a fluxurilor stelare din haloul Căii Lactee”, scriu cercetătorii în lucrarea lor, publicată în The Astrophysical Journal.

Cercetătorii s-au confruntat cu numeroase obstacole

Galaxia Calea Lactee nu constă doar într-un disc plat de stele care orbitează în jurul unei găuri negre. Întinderea gravitațională a acesteia este sferică, un glob care nu numai că se extinde deasupra și sub planul galactic, ci înconjoară acel disc și împrejurimile sale. Această structură se numește halo galactic și a fost formată predominant prin fuziunea cu mai multe galaxii.

Primul obstacol de depășit este faptul că, în spațiu, este foarte dificil să știi cât de departe se află lucrurile. Acest lucru, până de curând, a făcut ca distingerea grupurilor de stele să fie foarte dificilă.

Atunci când Calea Lactee interacționează cu o altă galaxie, rezultatele nu sunt nici ele foarte ușor de înțeles. Forțele gravitaționale întind cealaltă galaxie, astfel încât aceasta formează ceea ce noi numim un curent stelar – un râu de stele care se întinde pe cer, notează ScienceAlert.

În plus, se crede adesea că roiurile dense de stele numite roiuri globulare și galaxii satelit sunt, de asemenea, rămășițe ale fuziunilor galactice, care se ascund în halo.

Gaia și descoperirile sale spectaculoase

În ultimii ani, astronomii au identificat mai multe dintre aceste fluxuri în haloul galactic datorită unui proiect numit Gaia. Satelitul Gaia calculează poziția exactă și mișcarea stelelor din Calea Lactee în spațiul tridimensional cu cea mai mare precizie de până acum, iar descoperirile pe care le-a permis sunt destul de spectaculoase, inclusiv fuziunea galactică Gaia-Enceladus, care a avut loc în urmă cu 9 miliarde de ani.

Cea de-a treia analiză a datelor Gaia a avut loc în decembrie 2020. În total, echipa a inclus 170 de roiuri globulare, 41 de fluxuri stelare și 46 de galaxii satelit și a atribuit 62 dintre aceste obiecte la șase evenimente de fuziune cu galaxii mai mici.

Cinci dintre acestea erau cunoscute. Este vorba despre Gaia-Enceladus, fuziunea Cetus, fuziunea LMS-1/Wukong, descoperită în 2020, galaxia Sequoia, care a fuzionat cu Calea Lactee în urmă cu aproximativ 9 miliarde de ani și galaxia pitică Sagittarius, care a perforat în mod repetat Calea Lactee timp de miliarde de ani.

Astronomii au descoperit o fuziune nouă

În plus, echipa a descoperit o fuziune complet nouă, pe care a numit-o Pontus. Nu știm încă prea multe despre Pontus, dar știm că stelele asociate cu aceasta se mișcă foarte încet, în sens contrar rotației principale a Căii Lactee. Aceștia cred că acest lucru ar putea indica faptul că fuziunea a avut loc foarte devreme în istoria galaxiei noastre, probabil în urmă cu 8-10 miliarde de ani.

De asemenea, ei au aflat ceva nou despre LMS-1/Wukong: trei dintre fluxurile asociate cu aceasta au unele dintre cele mai vechi stele din Calea Lactee. Acest lucru sugerează că galaxia s-ar fi format foarte devreme în istoria Universului, deși nu avem încă o cronologie a momentului în care aceasta a fuzionat cu Calea Lactee.

Următorul pas, au spus cercetătorii, este să încerce să reconstruiască o cronologie a tuturor fuziunilor.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Fizicienii au obținut noi măsurători cu masa unui neutrin, numit și „particula fantomă”

Eventualul succes al Starship de la SpaceX îi îngrozește pe oficialii NASA

O treime dintre paginile web de phishing își încetează activitatea după doar o zi

Suntem cu toții radioactivi. Așadar, de ce ne este teamă de radiații?