În existența sa de 4,5 miliarde de ani, Pământul a fost lovit de sute de asteroizi de mari dimensiuni. Cel puțin 190 dintre aceste coliziuni au lăsat urme de mari dimensiuni, care mai pot fi observate și astăzi.
Nu orice bolovan care intră în atmosfera planetei are șanse să ajungă și pe suprafața planetei. Așadar, care sunt impacturile cele mai importante care au generat apariția celor mai mari cratere?
Majoritatea corpurilor din spațiu care ajung în atmosfera Pământului nu au dimensiuni foarte mari, potrivit Live Science.
Corpurile din spațiul cosmic au dimensiuni de aproape un metru, după cum precizează NASA, lucru care este cât se poate de bun pentru pământeni. Orice rocă spațială care are un diametru mai mic de 25 de metri nu poate să treacă prin atmosfera planetei.
Vitezele mari ale acestora încălzesc gazele din atmosferă, ceea ce determină arderea corpului rocii. În majoritatea cazurilor, orice rest de rocă spațială care trece de atmosferă nu poate cauza stricăciuni prea mari scoarței terestre.
Potrivit lui Paul Chodas, director al Center for Near Earth Object Studies, NASA de la Jet Propulsion Laboratory, atmosfera are rol de a ne proteja de impact în cele mai multe dintre cazuri.
Cele 190 de cratere de impact cunoscute pe suprafața planetei stau dovadă pentru asteroizii gigantici care au trecut prin atmosferă. Dintre aceștia, majoritatea cu lovit America de Nord – 32%, Europa – 22%, Rusia și Asia – 16%.
Dintre craterele de impact cunoscute, 44 au 20 de kilometri în diametru sau chiar mai mult. În continuare vom prezenta câteva informații despre cele mai mari trei care au lovit planeta.
Cel mai mare crater de impact este craterul Vredefort din Africa de Sud. Are un diametru de 160 de kilometri, fiind creat aproximativ acum două miliarde de ani, potrivit Observatorului Planetar al NASA.
Craterul era erodat în cea mai mare parte a sa, dar pornind de la ce mai rămăsese din margine s-a estimat că asteroidul care a lovit avea un diametru de 10 – 15 kilometri. Acesta eram mai mare chiar și decât cel care a cauzat extincția dinozaurilor.
Craterul Chicxulub din Peninsula Yucatan, Mexic are dimensiuni ceva mai mici – 180 kilometri în diametru, fiind și mult mai tânăr, indică Observatorul Planetar al NASA. A fost creat de un asteroid cu diametrul de 12 kilometrii care a lovit Pământul acum 66 de milioane de ani.
Chiar dacă cea mai mare parte a craterului se află acum pe uscat, la momentul impactului zona Yucatan se afla sub ape. Impactul a cauzat extincția a 75% dintre specii, printre care și dinozaurii non-aviari.
Se presupune că impactul ar fi trimis o cantitate mare de rocă și resturi în spațiu care, la întoarcerea acestora au pârjolit mare parte a planetei. S-ar mai fi creat și un nor de praf care a acoperit Pământul pentru mult timp. Dinozaurii non-aviari care totuși supraviețuiseră impactului, cel mai probabil că au murit de foame.
Bazinul Sudburry din Ontario, Canada se găsește pe locul al treilea în topul nostru. Un studiu din 2014, publicat în Terra Nova sugerează că este posibil să nu fi fost un asteroid cel care a dus la apariția craterului, ci mai degrabă o cometă gigantică sau un amestec de părți de asteroid și gheață. Avea un diametru cuprins între 10 și 15 kilometri, momentul impactului fiind plasat undeva acum 1,8 miliarde de ani.
Acum, pe fondul eroziunii, craterul abia că mai poate fi recunoscut. Dar industria nichelului și a fierului este înfloritoare în acea zonă.
Dintre cele 44 cele mai mari cratere de pe Pământ care s-au format în urma impactului cu roci spațiale, 39 dintre acestea s-au petrecut acum mai bine de 10 milioane de ani.
Un crater cu inele de creștere asemănătoare unui trunchi de copac, observat pe Marte
Molecule organice confirmate în Craterul Jezero de pe Marte
HORUS, noul algoritm care poate dezvălui ce se ascunde în cele mai întunecate cratere ale Lunii