Suntem cu toții radioactivi. Așadar, de ce ne este teamă de radiații?

Mulți oameni au teamă de radiații, percepându-le ca pe o forță mortală invizibilă, creată de om; această teamă stă la baza opoziției față de energia nucleară.

De fapt, majoritatea radiațiilor sunt naturale și viața pe Pământ nu ar fi posibilă fără ele, punctează IFL Science.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

În energia și medicina nucleară, oamenii au valorificat radiațiile pentru propria utilizare, la fel cum au făcut-o cu focul sau cu proprietățile medicale ale plantelor, toate acestea având și puterea de a face rău.

Spre deosebire de unele toxine găsite în natură, oamenii au evoluat pentru a trăi expuși la doze mici de radiații și doar dozele relativ mari sunt dăunătoare.

O comparație bună este cea cu paracetamolul: o pastilă poate vindeca durerea de cap, dar o cutie întreagă poate fi fatală.

Ce este radioactivitatea

Evenimentul Big Bang, cu aproape 14 miliarde de ani în urmă, a generat radiații sub formă de atomi cunoscuți sub numele de radioizotopi primordiali. Aceștia fac acum parte din tot ceea ce există în univers.

Unii au timpi de înjumătățire foarte mari (timpul de care este nevoie pentru ca jumătate din radioactivitate să dispară): pentru o formă radioactivă de toriu acesta este de 14 miliarde de ani, pentru una de uraniu 4,5 miliarde de ani și pentru una de potasiu, 1,3 miliarde de ani.

Radioizotopii primordiali sunt încă prezenți în roci, minerale și în sol. Dezintegrarea lor este o sursă de căldură în interiorul Pământului, transformând miezul său de fier topit într-un dinam convectiv care menține un câmp magnetic suficient de puternic pentru a ne proteja de radiațiile cosmice care altfel ar distruge viața de pe Pământ.

Fără această radioactivitate, Pământul s-ar fi răcit treptat până când ar fi devenit un glob stâncos, mort, cu o minge rece de fier în centru, iar viața nu ar exista.

O teamă de radiații nejustificată. Acestea sunt peste tot

Radiațiile din spațiu interacționează cu elementele din atmosfera superioară a Pământului și unele minerale de suprafață pentru a produce noi radioizotopi „cosmogenici”, inclusiv forme de hidrogen, carbon, aluminiu și alte elemente cunoscute.

Majoritatea se descompun rapid, cu excepția unei forme radioactive de carbon al cărei timp de înjumătățire de 5.700 de ani le permite arheologilor să-l folosească pentru datarea cu radiocarbon.

Radioizotopii primordiali și cosmogenici sunt sursa majorității radiațiilor care ne înconjoară. Radiațiile sunt preluate din sol de plante și apar în alimente precum bananef, fasole, morcovi, cartofi, alune și nuci braziliene. Berea, de exemplu, conține o formă radioactivă de potasiu, dar doar aproximativ o zecime din cea găsită în sucul de morcovi.

Radioizotopii din alimente trec în mare parte prin corpurile noastre, dar unii rămân pentru anumite perioade de timp (timpul lor biologic de înjumătățire este timpul în care corpurile noastre îi îndepărtează).

O formă radioactivă de potasiu emite raze gamma de mare energie pe măsură ce se descompune, ceea ce ne face pe toți ușor radioactivi. Și atunci de ce avem teamă de radiații?

Trăind cu radiația

Din punct de vedere istoric, am ignorat prezența radioactivității în mediul nostru, dar corpurile noastre au evoluat în mod natural pentru a trăi cu ea. Conform studiilor, celulele noastre au dezvoltat mecanisme de protecție care stimulează repararea ADN-ului ca răspuns la deteriorarea cauzată de radiații.

Radioactivitatea naturală a fost descoperită pentru prima dată de omul de știință francez Henri Becquerel în 1896. Primele materiale radioactive artificiale au fost produse de Marie și Pierre Curie în anii 1930 și de atunci au fost folosite în știință, industrie, agricultură și medicină.

Medicina nucleară

De exemplu, radioterapia încă este una dintre cele mai importante metode de tratare a cancerului. Pentru a crește potența radiațiilor terapeutice, cercetătorii încearcă în prezent să modifice celulele canceroase pentru a le face mai puțin capabile să se repare singure.

Este folosit material radioactiv atât pentru diagnostic, cât și pentru tratament în „medicina nucleară”. Pacienților li se injectează radioizotopi specifici în funcție de locul din organism în care este necesar tratamentul sau diagnosticul.

Iodul radioactiv, de exemplu, se adună în glanda tiroidă, în timp ce radiul se acumulează în principal în oase. Radiațiile emise sunt folosite pentru a diagnostica tumorile canceroase. Radioizotopii sunt, de asemenea, utilizați pentru a trata cancerele prin direcționarea radiațiilor emise asupra tumorilor.

Cel mai comun radioizotop medical este 99mTc (technețiu), care este utilizat în 30 de milioane de proceduri în fiecare an în întreaga lume. La fel ca mulți alți izotopi medicali, este fabricat de om, derivat dintr-un radioizotop părinte care, la rândul lui, este creat din fisiunea uraniului într-un reactor nuclear.

Această teamă de radiații poate crește utilizarea combustibililor fosili

În ciuda beneficiilor pe care le oferă reactoarele nucleare, oamenii se tem de radiațiile pe care acestea le creează fie din cauza deșeurilor nucleare, fie din cauza accidentelor precum cele de la Cernobîl sau Fukushima. Dar foarte puțini oameni au murit din cauza producerii de energie nucleară sau a accidentelor în comparație cu alte surse de energie primară.

În prezent, există preocupări despre faptul că această teamă de radiații dăunează strategiilor de atenuare a schimbărilor climatice. De exemplu, Germania generează în prezent aproximativ un sfert din energia sa electrică din cărbune, dar consideră energia nucleară periculoasă și își închide centralele nucleare rămase.

Dar reactoarele moderne creează deșeuri minime. Aceste deșeuri, împreună cu deșeurile moștenite de la reactoarele vechi, pot fi imobilizate în ciment și sticlă și aruncate în adâncime subteran. De asemenea, deșeurile radioactive nu generează dioxid de carbon, spre deosebire de cărbune, gaz sau petrol.

Acum există moduri de a valorifica radiațiile în siguranță pentru a le folosim în beneficiul nostru și al planetei. Există o temere prea mare față de acestea și o respingere față de energia nucleară ca sursă primară de energie, ceea ce ne poate face să ne bazăm mult timp de acum înainte pe combustibili fosili.

Combustibilii fosili, nu radiația, sunt ceea ce ne pune pe noi și planeta în cel mai mare pericol.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au înțeles, în sfârșit, cum apare mirosul înțepător al plantei de cannabis

O pastilă ar putea înlocui exercițiile fizice. Ce au descoperit cercetătorii din Australia?

Impactul unui război nuclear asupra atmosferei. Fumul ar distruge stratul de ozon și ar modifica clima

Cercetătorii au rezolvat misterul cazurilor rare de cancer cauzate direct de virusul HIV