O legătură mai puțin cunoscută. Ce poate dezvălui retina despre sănătatea creierului tău?

Cercetările indică faptul că subțierea retinei unei persoane, la vârste mijlocii este legată de performanța cognitivă din viața timpurie sau de adult.

Cu toate că sunt necesare mai multe cercetări, echipa din spatele acestui studiu consideră că aceste descoperiri pot constitui baza pentru un simplu test ocular care să indice predispoziția unui individ pentru afecțiuni precum Alzheimer, una dintre cele mai comune forme de demență.

„Dat fiind faptul că nu am reușit tratarea formelor avansate de Alzheimer și că boala aceasta se răspândește din ce în ce mai mult, faptul de a avea capacitatea să identificăm persoanele în stadii pre-clinice este un lucru important”, spune cercetătorul Asleigh Barrett-Young din cadrul Universității Otago, Noua Zeelandă, potrivit Science Alert.

Premise de identificare a formelor pre-clinice ale bolii Alzheimer

Bolnavii de Alzheimer trăiesc cel mai adesea cu deficiențe de vedere, lucru care contribuie la confuzia mentală, dezorientare și izolare socială. Toate acestea sunt simptome care, alături de pierderea memoriei, afectează viețile a mai multe milioane de oameni la nivel global.

Nu este pentru prima dată când oamenii de știință au afirmat că ochii sunt asemeni unei oglinzi către creier. Acum mai bine de un deceniu, cercetătorii au descoperit proteinele beta-amiloide, indicatorul pentru Alzheimer, în retina oamenilor afectați de această maladie. Studiile imagistice oculare au arătat că pacienții cu Alzheimer aveau și retinele subțiate.

Ochii, oglindă către creier

Un studiu din 2018 a demonstrat legăturile puternice dintre boala Alzheimer și trei afecțiuni comune ale ochilor, printre care galucomul și degenerescența maculară.

Chiar dacă asemenea observații pot fi interesante, factorii de risc pentru Alzheimer sunt multiplii și variați. Astfel că legătura dintre această boală și sănătatea ochilor este încă un domeniu care necesită investigații suplimentare.

În noul studiu, cercetătorii au adunat date de la un Studiu Dunedin de lungă durată, în care se urmăreau viețile a mai bine de 1000 de nou născuți de la începutul anilor 1970, dintr-un spital din Noua Zeelandă.

Cinci decenii mai târziu, Barrett-Young și colegii acestuia au selectat pentru analizare un sub-grup de 865 de adulți care și-au făcut radiografii oculare la vârsta de 45 de ani. La aceasta s-a mai adăugat și o baterie de teste neuro-psihologice administrate acestora la vârsta adultă, dar și în copilărie – toate acestea ca parte a experimentului Dunedin.

Legătura dintre subțierea retinei și un declin general al performanțelor cognitive

În cursul acestor radiografii a fost măsurată grosimea a două părți distincte ale retinei – stratul de fibră nervoasă retiniană și complexul celulelor ganglionare.

Analizele au arătat că participanții la studiu cu straturi ale retinei subțiate înregistrau rezultate mai slabe la testele de abilități cognitive, atât ca adulți, cât și ca adolescenți.

Cu toate acestea, nici un fel de asociere nu a fost identificată între subțierea retinei și un declin general al performanțelor cognitive.

Cercetătorii cred totuși că investigarea subțierii retinei ca biomarker pentru schimbările cognitive este un traseu care merită să fie urmat, dacă e să luăm în calcul descoperirile de până acum, respectiv boala Alzheimer.

Luând în calcul că radiografiile oculare sunt mai ieftine decât cele cerebrale, acestea ar putea fi o alternativă viabilă pentru monitorizarea schimbărilor care au loc la nivelul creierului în timp.

Vă mai recomandăm și:

Ochii pot dezvălui vârsta reală. Ce secrete ascunde retina despre îmbătrânire?

Dispozitivul care verifică amprenta, retina şi pulsul utilizatorului, inventat de un sudent din Cluj

Inele de culoarea cuprului din ochii unui bărbat, indiciu pentru o boală foarte rară

Cum poți ști dacă te uiți sau nu la o persoană reală? Secretul constă în ochii persoanei