Un meteorit de pe Marte sugerează că viața ar fi apărut pe Planeta Roșie mult mai târziu

Un meteorit faimos, botezat NWA 7034, a devenit una dintre cele mai prețioase roci din lume, din punct de vedere științific, după ce s-a desprins de pe Marte.

Descoperirea unui cristal din NWA 7034 a dezvăluit că Marte încă suferea un bombardament puternic de asteroizi mai târziu decât se credea anterior, posibil micșorând fereastra în care viața ar fi putut supraviețui pe planetă, scrie IFL Science.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Meteoriții de pe Marte sunt rari în comparație cu cei care au provenit din centura de asteroizi, deoarece doar un impact puternic îi poate arunca de pe suprafața Planetei Roșii în spațiu.

Un meteorit faimos pentru știință

În plus, masa de 320 de grame și culoarea acestui meteorit faimos NWA 7034 au făcut ca acesta să fie poreclit Black Beauty. Am putea primi mostre de pe Marte colectate de roverul Perseverance abia în 2031, așa că meteoriții sunt tot ce avem momentan la dispoziție.

NWA 7034 este compus din materiale din diverse părți ale planetei Marte care au fost depuse într-un singur loc și presate împreună, oferind o oportunitate pentru oamenii de știință de a-și face o imagine neobișnuit de amplă a geologiei planetei.

O nouă lucrare din Science Advances descrie studiul unei varietăți de cristale ale acestui meteorit faimos, cunoscute sub numele de zirconi, care datează de la începuturile lui Marte și găsirea unuia care prezintă dovezi că a fost implicat într-un impact deosebit de puternic.

Black Beauty conține mulți zirconi formați cu 4,48-4,43 miliarde de ani în urmă, la scurt timp după ce Marte s-a condensat din discul protoplanetar.

Cristalele care au supraviețuit celor mai mari impacturi

Un studiu din 2019 a eșantionat o parte dintre aceștia și a concluzionat că niciunul nu a prezentat semne că ar fi suferit un impact major după formare. Acest lucru sugerează că corpurile mari care s-au izbit de Lună până acum aproximativ 3,9 miliarde de ani nu aveau corespondent pe Marte.

Dr. Aaron Cavosie, de la Curtin University, a declarat că credea că zirconii din Black Beauty sunt „atât de eterogeni încât aveam nevoie de o mostră mai mare. Unul dintre acești zirconi ar putea avea o istorie asemănătoare vecinului său”.

După ce aproape au dublat zirconii studiati, Cavosie și autorul principal, doctorandul Morgan Cox, au descoperit un bob care a arătat un semn de daune de șoc, cunoscute sub numele de „twinning”, văzute pe Pământ în cristale care au supraviețuit celor mai mari impacturi, mai mari chiar decât cel care a ucis dinozaurii.

„Un cadou unic de la Planeta Roșie”

„Acest bob este cu adevărat un cadou unic de la Planeta Roșie”, a spus Cox. Cristalul în cauză a fost datat la 4,45 miliarde de ani vechime, ceea ce demonstrează că impactul trebuie să fi avut loc după aceea, dar Cavosie a declarat că nu există nicio modalitate de a ști cât la timp după.

Se crede că impacturi suficient de mari pentru a induce twinningul ar fi distrus condițiile locuibile; dacă viața ar fi fost prezentă pe Marte în prealabil, ar fi trebuit să o ia de la zero ulterior. Un impact unic de o asemenea dimensiune ar putea să nu conteze, dar dacă ar fi indicativ al unui bombardament continuu similar cu cel al Lunii, perspectivele de viață la acea vreme ar fi fost sumbre.

Acest lucru, a spus Cavosie, „subliniază posibilitatea ca viața pe Marte să fi apărut mai târziu decât se credea anterior, probabil în același timp cu dovezile de apă lichidă de pe Marte, cu 3,9-3,7 miliarde de ani în urmă”.

Singurii care permit efectuarea de astfel de studii sunt meteoriții

Cavosie a recunoscut că încă există incertitudini despre acest subiect. În lumina dovezilor, impactul Chicxulub a creat o provincie hidrotermală sub crater care ar fi fost mai potrivită pentru viață decât suprafața, astfel de impacturi ar fi putut să fie „O sabie cu două tăișuri”.

Cu toate acestea, acest singur cristal va forța o regândire a perspectivelor vieții antice pe Marte sau a posibilelor motive ale absenței sale.

Desigur, un eșantion mai mare ar fi foarte util. Din păcate, Cavosie a declarat că va mai dura, deoarece echipamentul necesar pentru a detecta astfel de șocuri este în prezent mult prea mare pentru a fi pus pe roverele marțiene, lăsându-ne dependenți de meteoriți rari.

Vă recomandăm să citiți și:

Sfârșitul Stației Spațiale Internaționale este inevitabil. NASA a confirmat când și unde va fi „îngropată”

Ce ne poate spune creșterea nivelului de oxigen pe Pământul timpuriu despre viața pe alte planete?

Roverul Curiosity al NASA a găsit molecule organice nedescoperite până acum pe Marte

Astronauții din programul Artemis al NASA nu vor ateriza pe Lună înainte de 2025