Este unul dintre cele mai fascinante mistere ale Sistemului Solar. Ar putea exista oare o planetă uriașă, ascunsă în colțurile întunecate ale spațiului, cu o orbită atât de lată încât ar avea nevoie de 20.000 de ani pentru a completa?
Răspunsul la această întrebare s-a dovedit dificil de aflat, însă un nou studiu dezvăluie ceea ce ar putea fi urme ale existenței acestui obiect ipotetic și misterios.
Astronomul Michael Rowan-Robinson de la Imperial College London din Marea Britanie a desfășurat o analiză a datelor colectate de Infrared Astronomical Satellite (IRAS) în 1983, descoperind surse care ar putea fi chiar Planeta 9.
„Având în vedere calitatea precară a observațiilor IRAS, chiar la limita studiului, și într-o zonă dificilă a cerului pentru detectarea cu infraroșu, probabilitatea ca acest candidat să fie real nu este copleșitoare. Totuși, având în vedere interesul crescut pentru ipoteza Planetei 9, ar merita verificat dacă obiectul cu parametri propuși, aflat în regiunea cerului propusă, se potrivește cu efemeridele planetare”, a explicat Rowan-Robinson.
Speculațiile despre existența unei planete ascunse în regiunile îndepărtate ale Sistemului Solar există de zeci de ani, însă interesul a atins cote maxime în 2016, după publicarea unui studiu care propunea noi dovezi.
Astronomii Mike Brown și Konstantin Batygin de la Caltech, SUA au descoperit că obiecte mici din Centura Kuiper din Sistemul Solar aveau orbite ciudate, de parcă ar fi fost sub influența gravitațională a unui obiect uriaș.
Însă, găsirea acelui obiect este mult mai complicată decât pare. Dacă există, obiectul ar putea avea de cinci până zeci ori masa Pământului, orbitând la o distanță de la 400 până la 800 de unități astronomice. O unitate astronomică este distanța medie între Pământ și Soare. Spre exemplu, Pluto orbitează la aproximativ 40 de unități astronomice față de Soare.
Acest obiect este foarte, foarte îndepărtat, destul de mic și rece, astfel că cel mai probabil nu reflectă prea multă lumină solară. Mai mult, nu știm exact în ce zonă a cerului este situat, potrivit Science Alert.
IRAS a funcționat timp de 10 luni din ianuarie 1983, efectuând observații în infraroșu a 96% din cer. În aceste lungimi de undă, obiectele mici și reci, precum Planeta 9, ar putea fi detectabile, astfel că Rowan-Robinson a decis să analizeze din nou datele folosind parametri în concordanță cu Planeta 9.
Din cele aproximativ 250.000 de surse detectate de satelit, doar trei reprezintă un posibil candidat pentru Planeta 9. În lunile iunie, iulie și septembrie ale anului 1983, satelitul IRAS a detectat ceea ce pare a fi un obiect care se deplasa pe cer.
Regiunea cerului în care apare sursa este la latitudine galactică joasă (adică aproape de planul galaxiei) și este puternic afectată de „cirrus galactic”, adică „nori filamentari” care strălucesc în infraroșu. Așadar, sursele detectate ar putea fi zgomot de la acești nori.
Rowan-Robinson a subliniat, de asemenea, că un alt studiu, Panoramic Survey Telescope and Rapid Response System (Pan-STARRS), funcțional din 2008, nu a reușit să detecteze candidatul.
Cu toate acestea, dacă ar fi să interpretăm candidatul ca fiind real, putem extrapola informații despre Planeta 9. Potrivit datelor IRAS, obiectul ar avea de la trei până la cinci ori masa Pământului, fiind situat la o distanță orbitală de aproximativ 225 de unități astronomice. Mișcarea sursei pe cer oferă detalii și despre orbita planetei.
„Studii dinamice sunt necesare pentru a verifica dacă un astfel de obiect este în concordanță cu efemeridele altor obiecte din Sistemul Solar și dacă acest obiect ar putea explica orbitele planetelor pitice din Centura Kuiper”, a precizat Rowan-Robinson.
Cum am putea afla dacă Planeta 9 este o gaură neagră mică?
O teorie radicală susține că Planeta 9 ar fi, de fapt, o gaură neagră. Iată cum putem afla adevărul
Planeta 9 ar putea exista cu adevărat? Astronomii nu au găsit nicio dovadă până acum
Atmosfera lui Pluto dispare. Telescoapele de pe Terra dezvăluie ce se întâmplă cu planeta pitică