COVID-19 nu infectează celulele creierului uman. Ce sunt anosmia şi parosmia

Virusul care provoacă COVID-19 nu infectează celulele creierului uman, potrivit unui studiu publicat în revista Cell. Descoperirile vor ridica speranţe că problemele cauzate de Sars-CoV-2, cum ar fi anosmia sau parosmia, ar putea fi superficiale şi reversibile.

Această membrană, numită mucoasa olfactivă, este locul în care virusul ajunge prima dată când este inhalat. În interiorul acesteia se află neuronii senzoriali olfactivi (OSN), care sunt responsabili de iniţierea senzaţiilor olfactive. Aceştia sunt strâns împletiţi cu un fel de celule de susţinere numite celule sustentaculare, potrivit The Guardian.

• Mesele de sărbători sunt momentul potrivit pentru a vorbi și despre istoricul medical al familiei
• Toate formele de nicotină dăunează inimii, avertizează cardiologii

În noul studiu, cercetătorii belgieni şi germani susţin că virusul infectează celulele sustentaculare, dar nu şi neuronii senzoriali olfactivi.

„Aceasta este doar o distincţie critică”, a declarat autorul principal Peter Mombaerts, care conduce unitatea de cercetare Max Planck pentru neurogenetică din Frankfurt, Germania: „Odată ce crezi că neuronii olfactivi pot fi infectaţi, există o cale rapidă în bulbul olfactiv care duce în creier”.

Bulbul olfactiv, situat în partea din faţă a creierului, este locul în care se procesează mai întâi inputul neuronal despre mirosuri. Dacă virusul a pătruns în această structură, s-ar putea răspândi, teoretic, în regiuni mai profunde ale creierului, unde ar putea provoca daune de durată, mai ales că, spre deosebire de OSN, majoritatea neuronilor nu se regenerează odată pierduţi.

Virusul care provoacă COVID-19 nu infectează celulele creierului

Dar dacă virusul infectează doar celulele de susţinere, atunci daunele ar putea fi mai puţin durabile.

Ambele căi ar putea explica disfuncţia olfactivă de care suferă aproximativ jumătate dintre pacienţii cu COVID-19. La unul din 10 dintre aceştia, pierderea sau schimbarea mirosului este pe termen lung, poate chiar permanentă.

Mombaerts spune că acest lucru ar putea fi rezultatul ruperii suportului pentru OSN-uri, chiar dacă ele însele nu sunt infectate. Acestea pot funcţiona sub nivelul normal sau pot înceta să funcţioneze, până când celulele de susţinere se regenerează.

Grupul nu a analizat alte simptome neurologice ale COVID-19, cum ar fi oboseala şi „ceaţa cerebrală” care însoţesc boala pe termen lung.

Sistemul nervos este totuși afectat de COVID-19

Nimeni nu se îndoieşte că sistemul nervos central este afectat de boală. Dezbaterea se referă la faptul dacă aceste efecte sunt cauzate de faptul că virusul infectează neuronii sau unui mecanism indirect, cum ar fi un răspuns inflamator în sângele care irigă creierul, cu implicaţii diferite pentru prognostic şi tratament.

Studiul de faţă este cel mai amplu realizat până în prezent pe pacienţi COVID-19 şi a utilizat o tehnică nouă pentru a capta aceste evenimente timpurii.

În cazul în care concluziile sale se confirmă, cei care se confruntă cu anosmia sau parosmia legate de COVID-19 pot fi liniştiţi că virusul nu le-a infectat creierul şi că viitoarele terapii care vizează celulele sustentaculare puţin studiate ar putea să le amelioreze sau să le vindece afecţiunea.