Astronomii ar fi descoperit dovezi ale primelor stele care s-au format în Univers
Atunci când Universul era tânăr, în urmă cu aproximativ 13,7 miliarde de ani, primele stele s-au format în adâncurile întunecate, luminând spațiul cosmic.
Încă nu am găsit aceste stele, cunoscute drept stele din Populația III, însă o stea descoperit într-o galaxie pitică de pe orbita Căii Lactee ar putea fi cea mai bună alternativă.
AS0039, situată în galaxia pitică Sculptor la 290.000 de ani-lumină depărtare, are o compoziție chimică ce sugerează că include elemente de la o stea din Populația III care a devenit o hipernova.
Potrivit unei analize desfășurate de astronomul Ása Skúladóttir de la Universitatea din Florența, Italia, aceasta nu este doar steaua cu cel mai scăzut conțin de metale descoperită vreodată în afara galaxiei Calea Lactee, dar are și cea mai scăzută abundență de carbon observată vreodată la o stea.
Dacă descoperirea va fi confirmată, AS0039 ar putea fi cheia prin care putem înțelege cum „și-a aprins luminile” Universul.
Steaua AS0039 are un conținut foarte scăzut de metale
Procesele de formare stelară din zilele noastre ne oferă câteva indicii despre cum s-au născut aceste stele din Populația III, însă descoperirea acestora ar putea fi cea mai bună modalitate de a înțelege această perioadă ciudată din istoria Universului, iar asta înseamnă stelele cu un conținut de elemente grele foarte scăzut. Înainte ca stelele să se formeze, existau foarte puține elemente grele în Univers. Atunci când stelele au apărut, acestea au început să fuzioneze nuclee pentru a forma elemente grele. Evenimente energetice violente precum supernovele au creat elemente și mai grele.
Aceste elemente, împrăștiate prin Univers, au fost preluate de generațiile ulterioare de stele născute din gazul și praful cosmic. Așadar, dacă găsim stele cu un conținut scăzut de metale, asta ar însemna că steaua ar fi destul de veche, dinaintea perioadei în care metalele să abunde.
AS0039 are un conținut foarte scăzut de metale, iar galaxia Sculptor este destul de scăzută în metale, fapt ce sugerează că este primitivă, scrie Science Alert.
Însă, Skúladóttir și echipa sa au descoperit că steaua duce lipsă de carbon și magneziu chiar mai mult decât o stea cu conținut metalic scăzut. Având în vedere că aceste elemente s-au format prin fuziunea stelară, asta sugerează o origine neobișnuită pentru norul de gaz molecular din care s-a format steaua AS0039.
O șansă incredibilă de a înțelege primele stele din Univers
Astfel de rate de carbon-fier, magneziu-calciu și magneziu-titan sunt în concordanță cu o explozie energetică extremă, anume o hipernovă, de 10 ori mai energetică decât o supernova. În timpul unei explozii mai energetice rezultă niveluri mult mai crescut de titan și calciu. Asta, a spus echipa, ar putea explica abundența de elemente ale stelei AS0039.
Pentru a afla ce s-a întâmplat, cercetătorii au desfășurat simulări. Cel mai potrivit scenariu a fost o explozie de hipernovă a unei stele din Populația III cu o masă de 21 de ori mai mare decât cea a Soarelui.
Asta ar însemna că steaua AS0039 reprezintă unele dintre primele dovezi observaționale pentru hipernove cu conținut zero de metale, dar și o șansă incredibilă de a înțelege primele stele din Univers.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Imagini care-ți taie răsuflarea. Jocul fascinant dintre stele și luminile orașelor de pe Pământ
Misterul din jurul întunecării stelei Betelgeuse a fost rezolvat
Molecule nemaivăzute până acum în spațiu au fost descoperite de cercetători printre stele