Misiunea BepiColombo de la ESA și JAXA va desfășura prima dintre cele șase survolări ale planetei Mercur la data de 2 octombrie, înainte să intre pe orbita planetei în 2025.
După survolarea planetei Venus în luna august, următoarea întâlnire a navei spațiale va fi cu Mercur la ora 02:34 (ora României), 2 octombrie 2021. Sonda BepiColombo va trece pe lângă planetă la o altitudine de aproximativ 200 kilometri, colectând imagini și date științifice care vor permite oamenilor de știință să își facă o idee despre ce ar putea dezvălui misiunea lor.
Misiunea BepiColombo este alcătuită din două sonde științifice care vor fi livrate în orbite complementare în jurul planetei de către modulul Mercury Transfer Module în 2025. Modulele Mercury Planetary Orbiter, coordonat de ESA (Agenția Spațială Europeană), și Mercury Magnetospheric Orbiter, coordonat de JAXA (agenția spațială a Japoniei), vor studia o sumedenie de aspecte misterioase ale acestei planete, de la miezul său până la procesele de la suprafață, câmpul magnetic și exosfera, pentru a înțelege mai bine originea și evoluția unei planete situată în apropiere de steaua sa gazdă.
Sonda BepiColombo este așteptată să desfășoare în total nouă survolări planetare: una la Pământ, două la Venus și șase la Mercur, toate acestea ajutând la intrarea pe orbită a sondei.
În timpul survolărilor, sonda nu poate surprinde imagini de înaltă rezoluție cu principala cameră științifică pentru că este acoperită de modulul de transfer. Cu toate acestea, două dintre camerele de monitorizare ale sondei BepiColombo (MCAM) vor surprinde imagini după aproximativ cinci minute de la apropierea de planeta Mercur și până la patru ore după aceea. Având în vedere că sonda ajunge pe partea întunecată a planetei, condițiile nu sunt ideale pentru a face fotografii direct la cea mai apropiată distanță, astfel că cea mai apropiată imagine va fi capturată de la o distanță de 1000 de kilometri.
Prima imagine ar putea fi făcută publică în jurul orei 09:00 (ora României) în data de 2 octombrie, scrie Phys.
În imaginile surprinse de la cea mai apropiată distanță, craterele de impact de pe suprafața planetei ar putea fi vizibile. Mercur are o suprafață greu încercată, fiind plină de cratere, la fel ca Luna noastră. Cartografierea suprafeței planetei Mercur și analizarea compoziției sale va ajuta oamenii de știință să afle mai multe despre formarea și evoluția sa.
Mercur ar putea avea depozite de gheaţă care s-au format în condiţii extreme
Teorie controversată a unor astrofizicieni: Mercur ar putea să susţină viaţă
Planeta Mercur are coadă precum o cometă. Din ce este alcătuită