Primii oameni care au coborât în groapa din Yemen, considerată poarta spre lumea de dincolo. Ce au găsit

Exploratorii de peșteri din Oman sunt primii care au coborât în groapa din Yemen, adâncă de 112 metri. „Fântâna Iadului” este considerată de localnici o poartă de intrare pentru lumea de dincolo.

Groapa naturală, cunoscută oficial sub numele de Fântâna Barhout, are o intrare circulară, cu un diametru de 30 de metri. Este situată în mijlocul deșertului, în provincia al-Mahra, din estul Yemenului, aproape de granița cu Oman. Exploratorii de peșteri au mai intrat în groapă și înainte, dar până acum nimeni nu ajunsese până jos.

• Cercetătorii au modificat bacterii pentru a face solul și culturile să „strălucească” în culori diferite
• Primele experimente de geoinginerie în aer liber, lansate de Marea Britanie. Care este scopul?

Recent, o echipă de zece exploratori de la Omani Caves Exploration Team (OCET) a explorat Fântâna Barhout, folosind un sistem de scripete , notează Live Science.

„Pasiunea ne-a determinat să facem acest lucru. Și am simțit că acesta este ceva care va dezvălui o nouă minune și o parte din istoria Yemenului”, a declarat Mohammed al-Kindi, profesor de geologie la Universitatea Germană de Tehnologie din Oman, membru al echipei OCET.

Exploratorii au raportat că au găsit cascade, șerpi, animale moarte, stalagmite și perle de peșteră, dar nu au găsit duhuri rele sau vreo ușă spre iad.

Mituri locale

Deocamdată nu se știe când a apărut Fântâna din Barhout, dar este posibil să existe de milioane de ani.

Miturile locale spun că este o închisoare pentru djinni (spirit răufăcător) sau duhurile rele, care aduc ghinion. Unii oameni cred că dacă se apropie prea mult, groapa îi trage înăuntru, iar alții susțin că peștera este un vulcan care poate distruge Pământul.

Oamenii au mai povestit că din groapă iese un miros urât, care i-a făcut să creadă că este o poartă spre Iad.  În realitate, însă, Fântâna din Barhout este o groapă normală, mai exact o dolină.

Dolinele se formează atunci când golurile din roca de sub suprafață se extind atât de mult încât acoperișul de deasupra nu mai este susținut, iar stânca și sedimentul de deasupra se prăbușesc brusc în groapă. Atunci când sedimentele de la suprafață se scurg încet în găuri se formează o depresiune sau o dolină, a spus Philip van Beynen, expert în doline, la Universitatea din Florida de Sud.

Ambele se bazează pe un tip special de peisaj, cunoscut sub numele de carst, caracterizat prin roca de bază, cum ar fi calcarul și dolomita, care estet solubilă în apă și duce la apariția peșterilor, izvoarelor și dolinelor, a mai precizat van Beynen.

Explorarea peșterii

În peșteră, echipa OCET a ajuns pe o podea neuniformă și zimțată, acoperită cu stalagmite, dintre care unele de 9 metri înălțime. Unele părți ale podelei au fost acoperite cu perle de peșteră, un tip de speleoteme – structuri cum ar fi stalagmitele și stalactitele, care se formează din acumularea treptată a mineralelor, cum ar fi carbonatul de calciu, din apa care picură.

Perlele de peșteră apar doar pe părți ale podelei peșterii care sunt complet plate, pentru ca nucleul să nu se miște.

Echipa a mai descoperit că apa iese din mai multe găuri din pereții peșterii, la aproximativ 65 m sub pământ, creând mici cascade. Aceasta furnizează apa necesară formării speleotemelor, stalagmitelor și perlelor de peșteră.

Exploratorii au spus că au mai văzut șerpi, broaște și gândaci, precum și mai multe animale moarte. Cadavrele putrezite ar fi putut provoca mirosul urât despre care au povestit localnicii. Cercetătorii au prelevat și probe care ar putea oferi informații suplimentare despre dolină și modul în care s-a format.

Citește și:

O peșteră din Germania, care ar fi conținut „oase de inorog”, găzduiește de fapt o comoară extrem de rară

Motivul pentru care vikingii au creat o corabie uriașă într-o peșteră vulcanică din Islanda

15 persoane au fost închise într-o peșteră întunecată și izolată pentru un experiment controversat de 40 de zile