Oamenii care au joburi stimulante din punct de vedere mintal au un risc mai scăzut de demență mai târziu în viață față de cei care nu au slujbe stimulante, au sugerat cercetările.
Oamenii de știință au analizat peste 100.000 de participanți de la diferite studii din Regatul Unit, Europa și SUA, concentrându-se pe legături între factorii asociați cu profesia și boli cronice, dizabilități și mortalitate.
Autorul coordonator al studiului a declarat că rezultatele susțin ipoteza că stimularea mintală în timpul maturității ar putea amâna apariției demenței. Studiul a avut în vedere numeroase profesii, de la funcționari publici până la angajați la stat și lucrători forestieri.
Deși se presupune că stimularea cognitivă previne sau amână apariția demenței, studiile de până acum s-au bazat pe un număr scăzut de participanți și intervenții pe termen scurt, astfel producând rezultate neconcludente.
Oamenii de știință au sugerat că o posibilă explicație pentru concluzia studiului amplu este că stimularea cognitivă este asociată cu niveluri mai scăzute ale unor proteine care inhibă anumite procese în creier.
Stimularea cognitivă la locul de muncă a fost măsurată la începutul studiului, iar cei implicați au fost monitorizați în medie timp de 17 ani pentru a vedea dacă au dezvoltat demență, scrie The Guardian.
Cercetătorii au mai precizat că profesiile care sunt stimulante din punct de vedere cognitiv includ sarcini solicitante și libertate decizională, în timp ce ocupațiile considerate a nu fi stimulante sunt cele cu așteptări reduse și fără libertate de decizie.
Oamenii de știință au spus că, tocmai pentru că o astfel de expunere la stimulare cognitivă la locul de muncă poate continua timp de zeci de ani și să ajungă la zeci de mii de ori, efectul durează „considerabil mai mult” decât intervențiile cognitive sau hobby-urile stimulante.
De asemenea, studiul a arătat că incidența de demență a fost de 4,8 la 10.000 de persoane în grupul cu stimulare crescută și 7,3% în grupul cu stimulare scăzută. Cercetătorii au luat în considerare și factorii care ar fi putut influența rezultatele, precum vârsta, genul, stilul de viață și nivelul de educație.
Nu au existat diferențe între genuri sau cei cu vârsta sub sau peste 60 de ani, însă a existat o indicație că legătura a fost mai puternică pentru maladia Alzheimer decât orice alt tip de demență. Cercetătorii au recunoscut că studiul este observațional, astfel că nu poate stabili o cauză, însă au spus că avantajul principal al studiului este numărul de participanți.
Gradul de poluare al aerului crește riscul de demență
ADHD la adulți, asociată cu un număr șocant de boli printre care epilepsie, obezitate și demență
Un somn mai scurt de 6 ore pe noapte, asociat cu un risc crescut de demență