Gradul de poluare al aerului crește riscul de demență
Un studiu de lungă durată a găsit, recent, o legătură între poluarea aerului și riscul crescut de demență în rândul populației care îl respiră. Concluzia? Chiar și niveluri, ușor mai mari decât limita admisă, de expunere la poluarea aerului pe o perioadă îndelungată pot crește semnificativ riscul de demență al unei persoane.
Cercetătorii de la Universitatea din Washington au analizat datele, vechi de zeci de ani, de la două proiecte de lungă durată; unul privind factorii de risc pentru demență și unul privind poluarea aerului, în zona de coastă a Pacificului de Nord-Vest.
Nu mică le-a fost surpriza cercetătorilor să constate că o diferență de doar 1 microgram pe metru cub peste limita acceptată de poluare a aerului este asociată unei incidențe de 16% mai mare a demenței în rândul populației care respiră respectivul aer.
Tradus în ceea ce se întâmplă în momentul de față pe glob, ne putem aștepta, raportat la cifrele avansate de cercetători, să găsim o diferență de 1 microgram pe metru cub între o stradă aglomerată din centrul orașului, unde gradul de poluare este unul destul de avansat, mult chiar peste limitele normalului, și o suburbie în care predomină verdeața, caz în care poluarea este simțitor mai mică sau aproape deloc.
„Am constatat că o creștere de 1 microgram pe metru cub de expunere corespundea unui risc cu 16% mai mare de demență, similară celei de tip Alzheimer ”, a declarat într-un comunicat Rachel Shaffer, autorul principal care a efectuat cercetarea ca doctorand în cadrul Departamentului de Științe ale Mediului și Sănătății Muncii din cadrul Universității din Washington, potrivit iflscience.com.
O mie de oameni din patru mii, predispuși la demență
Dintre cei peste 4.000 de rezidenți din zona Seattle, înscriși în studiul privind demența, aproximativ 1.000 au fost diagnosticați cu tulburare neurologică din 1994, când a început studiul.
Odată ce o persoană cu demență a fost identificată, echipa a analizat nivelurile de poluare a aerului la care au fost expuse în timpul vieții (ținând cont de faptul că nivelurile de poluare a aerului s-au schimbat de la începutul studiului) și au comparat expunerea la poluare a altor participanți.
Acest lucru i-a ajutat pe cercetători să elaboreze o teorie despre cât de mult a contribuit poluarea aerului la diagnosticul de demență atribuit celor care respiră aerul respectiv.
„Știm că demența se dezvoltă pe o perioadă lungă de timp. Este nevoie de ani – chiar și decenii – pentru ca aceste patologii să se dezvolte în creier, așa că a trebuit să ne uităm la expunerile care au acoperit acea perioadă de timp îndelungată”, a explicat Shaffer.
Perturbă fluxul sanguin și creierul
Poluarea aerului este un amestec de gaze, solide și particule lichide. Aceasta poate include un „cocktail” de ingrediente toxice, precum dioxid de azot, dioxid de sulf și monoxid de carbon.
Deși toate acestea sunt de natură să stârnească îngrijorare, componenta care pare cel mai îngrijorătoare pentru creier este reprezentată de particulele microscopice care provin din fum, praf și țevi de eșapament.
Aceste particule sunt atât de mici încât se pot infiltra cu ușurință în corpul uman, perturbând fluxul sanguin și chiar creierul nostru și provocând, probabil, o serie de elemente toxice pentru organism. Odată ajunse în creier, particulele străine declanșează procesul de apărare al corpului și provoacă inflamația creierului, despre care se știe că este legată de neurodegenerare.
În afară de demență, s-a constatat că poluarea aerului are asociații cu alte probleme neurologice, unele studii corelând chiar poluarea aerului cu inteligența redusă.
Citește și:
Inteligenţa artificială ajută la detectarea gradului de poluare al apelor
Un somn mai scurt de 6 ore pe noapte, asociat cu un risc crescut de demență