Creierul uman reacționează emoțional la fețele observate în obiecte inanimate. „Suntem o specie atât de sofisticată”
Fie că este vorba de un nor, o mașină sau un sandviș care aparent o arată pe Fecioara Maria, vederea fețelor în obiecte inanimate este o experiență cât se poate de obișnuită.
Potrivit unor noi cercetări de la Universitatea din Sydney, creierul nostru detectează și reacționează emoțional la aceste fețe iluzorii în același mod în care reacționează la fețele umane.
Pareidolia, vederea fețelor în obiecte sau tipare de lumini și umbre, este un fenomen tipic pentru viața de zi cu zi. Cândva considerată un simptom al psihozei, această tendință apare în urma unei erori în percepția vizuală.
Prof. David Alais, cercetător coordonator de la Universitatea din Sydney, a spus că, de fapt, creierul uman este programat în mod evolutive să recunoască fețe, având regiuni extrem de specializate pentru detectarea și procesarea facială.
„Suntem o specie sociabilă atât de sofisticată”
„Suntem o specie sociabilă atât de sofisticată, iar recunoașterea facială este importantă. Ai nevoie să poți recunoaște despre cine e vorba, familie, prieten sau inamic? Care este intenția individului și ce emoții are?”, a explicat Alais.
„Fețele sunt detectate incredibil de rapid. Creierul pare să facă acest lucru prin utilizarea unei proceduri care implică un șablon, astfel că dacă vede un obiect care pare să aibă doi ochi deasupra unui nas deasupra unei guri, atunci va crede că vede o față”, a adăugat Alais.
„Uneori face si greșeli pentru că se grăbește, astfel că ceva care seamănă cu o față va declanșa deseori procedura”, a mai subliniat Alais.
Obiectele inanimate au avut un efect emoțional similar cu cel al fețelor reale
Cercetătorii au arătat participanților la studiu o serie de fețe, atât fețe reale cât și imagini cu pareidolie, iar voluntarii au trebui să evalueze expresiile faciale pe scară de la furie la fericire. Oamenii de știință au descoperit că obiectele inanimate au avut un efect emoțional similar cu cel al fețelor reale.
„Ce am observat este că aceste imagini cu pareidolie au fost procesate de același mecanism care ar procesa în mod normal emoțiile unei fețe reale. Într-un fel sau altul, noi nu suntem capabili să oprim acel răspuns emoțional și să îl vedem drept un obiect. Rămâne în același timp o față și un obiect”, a precizat Alais, potrivit The Guardian.
Studiul ar putea contribui la cercetările privind inteligența artificială sau tulburările de procesare facială precum prosopagnozie (tulburare caracterizată prin incapacitatea de a identifica o față cunoscută, familiară sau propria reflecție într-o oglindă).
Vă mai recomandăm să citiți și:
De ce vedem fețe umane în obiectele din jurul nostru?
Creierul câinilor nu a fost conceput pentru a reacționa la fețele oamenilor
Tatăl faraonului Tutankhamon, dezvăluit printr-o reconstrucție uimitoare a feței