Visele pot fi extrem de bizare, însă o nouă teorie privind semnificația viselor sugerează că există de fapt și un scop. Prin introducerea unor ciudățenii aleatorii în existența noastră monotonă, visele ne fac mai bine echipați pentru a face față situațiilor neașteptate.
Semnificația viselor reprezintă de mulți ani un subiect de dezbatere aprinsă în rândul oamenilor de știință. Natura subiectivă a viselor și lipsa oricărui mijloc de a le înregistra face foarte dificilă stabilirea motivului pentru care au loc și modul în care se deosebesc între indivizi.
„Deși numeroase ipoteze au fost prezentate, multe dintre acestea sunt contrazise de natura narativă, halucinatorie și împrăștiată a viselor, caracteristici care par să nu aibă vreo funcție specială”, a explicat Erik Hoel, cercetător și profesor de neuroștiință la Universitatea Tufts din Massachusetts, SUA.
Inspirat de descoperirile recente privind modul în care rețelele neurale artificiale învață, Hoel a propus o teorie alternativă pentru semnificația viselor. Cercetătorul susține că este vorba despre ipoteza creierului supradaptat.
O problemă comună atunci când vine vorba de instruirea inteligenței artificiale (IA) este că rețeaua devine prea familiarizată cu datele prin care este instruită, astfel încât presupune că setul de date este reprezentarea perfectă a oricărui lucru pe care l-ar întâlni. Oamenii de știință încearcă să rezolve această „supradaptare” prin introducerea haosului, sub forma unor date corupte sau compromise.
Hoel sugerează că, de fapt, creierul nostru face ceva similar atunci când visăm. În special pe măsură ce îmbătrânim, zilele noastre devine tot mai similare, astfel că „setul nostru de date pentru instruire” este limitat. Însă, tot trebuie să fim capabili să ne generalizăm abilitățile la circumstanțe noi și neașteptate, fie că este vorba de mișcări sau reacții fizice ori procese mintale. Nu putem introduce haos în creierul nostru atunci când suntem treji pentru că trebuie să ne concentrăm pe sarcinile la îndemână și să le desfășurăm cât mai precis cu putință. Însă, somnul este o chestiune diferită.
Prin crearea unei versiuni ciudate a lumii, visele ne pot ajuta să avem o înțelegere mai puțin simplistă și mai echilibrată. „Chiar această ciudățenie le conferă viselor o funcție biologică”, a precizat Hoel, citat de The Guardian.
De asemenea, cercetătorul argumentează că există deja dovezi științifice care să susțină teoria. Spre exemplu, unul dintre cele mai sigure moduri de a iniția vise despre ceva ce se întâmplă în viața reală este desfășurarea repetitivă a unei noi activități, precum jonglarea, atunci când suntem treji. Desfășurarea repetitivă a activității declanșează acest fenomen de „supradaptare”, ceea ce înseamnă că creierul încearcă să generalizeze în afara setului de date pentru instruire în timp ce dormim prin crearea viselor. Asta ar putea explica de ce uneori devenim mai buni la activități fizice, precum jonglarea, după un somn liniștitor.
Deși ipoteza lui Hoel nu a fost încă testată, însă un avantaj este că ia în serios fenomenologia viselor, în loc să o considere un produs secundar fără explicație al proceselor cerebrale.
„Este plauzibil. Cu toate acestea, la fel ca multe alte teorii despre funcțiile viselor, nu există deocamdată dovezi care să arate că visele sunt ceva mai mult decât un epifenomen, un produs secundar fără funcție al activității cerebrale”, a explicat prof. Mark Blagrove, director al Laboratorului pentru Somn de la Universitatea din Swansea, Țara Galilor.
Chiar și așa, această noua ipoteză ar putea încuraja psihologii și neurologii să desfășoare noi experimente pentru a testa dacă visele ne ajută să generalizăm ceea ce am învățat.
Visele și semnificația acestora fascinează oamenii de știință și filosofii de milioane de ani, însă deocamdată nu avem o explicație clară. Iată alte teorii principale privind adevărata semnificație viselor:
Oamenii de știință au descoperit cum să comunice cu oamenii în timp ce dorm și visează
Sunt visele o ”fereastră” către cele mai adânci secrete ale noastre?