De la algoritmii care ne fac conturile de socializare online să funcționeze până la tehnologia din ceasurile noastre inteligente, lumea nu a părut niciodată mai avansată și dezvoltată din punct de vedere tehnologic. Tocmai de aceea, ar fi ușor de presupus că, odată cu fiecare generație, oamenii devin tot mai deștepți. Însă, oare este chiar așa?
Aceasta este o întrebare pe care mulți oameni de știință au pus-o, în special având în vedere faptul că de-a lungul secolului XX rezultatele medii ale testelor de coeficient de inteligență (IQ) au crescut semnificativ, în special în Occident.
Creșterea este situată la aproximativ trei puncte de IQ per deceniu, ceea ce înseamnă că, tehnic vorbind, trăim alături de mai multe genii pe planetă decât în orice alt moment din istorie.
Această creștere a rezultatelor IQ și aparenta tendință pentru ca nivelurile de inteligență să crească în timp sunt cunoscute drept efectul Flynn (numit după pedagogul de origine americană James Flynn). De asemenea, îmbunătățirile în sănătate și nutriție, educație și condițiile de muncă, alături de accesul recent la tehnologie, au contribuit la acest efect.
Spre exemplu, în secolul XIX, industrializarea a creat orașe supraaglomerate cu sănătate precară și moarte prematură. Însă, mulți au ajuns să trăiască vieți mai lungi odată cu îmbunătățirea serviciilor imobiliare, sănătății și accesului la educație gratuită, precum și progresul gradual de la munci manuale la cele intelectuale. Cercetările sugerează chiar că ar putea exista o legătură între IQ și mortalitate, astfel că oamenii mai inteligenți trăiesc mai mult.
Studii efectuate în țări care nu au trecut prin dezvoltare post-industrială susțin ideea că accesul îmbunătățit la educație, cazare și nutriție sunt principalii factori care au dus la creșterile IQ. Un studiu al țărilor africane subsahariene a arătat că efectul Flynn nu a avut încă loc acolo.
Coeficientul de inteligență reprezintă măsurarea raționamentului și abilității de a folosi rapid informații și logică. Testele analizează memoria de termen scurt și lung prin intermediul unor puzzle-uri și verifică abilitatea persoanei de a-și reaminti informații.
Deși rezultatele la testele IQ continuă să crească de ceva timp, cercetările sugerează că un „efect Flynn invers” indică faptul că această tendință ascendentă ar putea încetini. Spre exemplu, un studiu norvegian a descoperit că bărbații născuți înainte de 1975 au prezentat efectul Flynn pozitiv așteptat de trei punct pentru fiecare deceniu succesiv.
Însă, pentru cei născuți după 1975, a existat un declin constant în IQ. Alte studii desfășurate între 2005 și 2013 în Regatul Unit, Suedia și Franța au arătat rezultate similare, potrivit Science Alert.
Aceste rezultate sunt greu de explicat, însă a fost sugerat că ar putea fi vorba despre schimbările modului în care copiii învață în școli.
Metode de predare „concentrate pe studenți” sunt acum combinate cu abilități interpersonale și de echipă alături de încurajarea studenților să înțeleagă sterile emoționale ale celorlalți.
Impactul de ansamblu al acestei strategii ar putea încuraja lucrul într-un mod mai eficient și inteligent, însă pune mai puțin accent pe abilitățile individuale necesare la testele IQ. Așadar, poate că nu mai suntem atât de buni la efectuarea acestor teste. A mai fost sugerat faptul că o scădere a standardelor nutriționale ar putea juca un alt rol.
Imigrarea oamenilor care au crescut în sărăcie și tendința oamenilor inteligenți să aibă mai puțini copii ar putea fi alți factori contribuitori.
Un alt lucru de luat în considerare este că în ultimii peste 50 de ani, conformitatea testelor IQ a fost pusă la îndoială în repetate rânduri. Unii le-au descris ca fiind incorecte, părtinitoare și inadecvate. Într-adevăr, folosirea testelor IQ pentru selecția la locul de muncă sau școală a scăzut.
Așadar, pentru a răspunde la întrebarea dacă oamenii devin cu adevărat mai inteligenți, este greu de spus. Însă, cert este faptul că rezultatele IQ mai slabe nu sunt neapărat un semn că oamenii sunt acum mai puțin inteligenți, ci mai degrabă că oamenii înregistrează rezultate mai slabe la testele IQ.
Mai este important de notat ceea ce măsoară și nu măsoară, de fapt, testele IQ. Spre exemplu, testele IQ nu sunt bune pentru măsurarea personalității, creativității sau inteligenței sociale și emoționale, și chiar și înțelepciunii.
Un studiu a demonstrat. Copiii crescuţi în zone urbane verzi au un IQ mai dezvoltat
Cercetătorii susțin că vizionarea unui clip video ne poate aduce 18 puncte în plus la testele IQ