Datele obținute din undele radio ale lui Venus, analizând-o precum un „glob disco” gigantic, oferă o nouă perspectivă asupra celui mai apropiat vecin planetar al Pământului, inclusiv un calcul precis al duratei unei zile venusiene.
Studiul a măsurat înclinarea axei lui Venus și dimensiunea nucleului planetei, permițând o înțelegere mai profundă a unei lumi enigmatice numite uneori „geamănul rău” al Pământului.
Este deja știut că Venus are cea mai lungă zi – durata necesară planetei pentru a efectua o singură rotație pe axa sa – dintre toate planetele Sistemului Solar, în ciuda unor discrepanțe între estimările anterioare.
Studiul, citat de Reuters, a constatat că o singură rotație venusiană durează 243,0226 zile pământene. Asta înseamnă că o zi durează mai mult de un an pe Venus, ceea ce face să desfășoare o orbită completă în jurul Soarelui în 225 de zile de pe Pământ.
Cercetătorii au transmis de 21 de ori unde radio către Venus, între 2006 – 2020, cu ajutorul antenei de la Observatorul Astronomic Goldstone al NASA, din deșertul Mojave din California. Apoi au studiat ecoul radio, care a oferit informații despre anumite trăsături ale planetei, la Goldstone și la Observatorul Green Bank din Virginia de Vest.
„Fiecare măsurătoare individuală a fost obținută prin tratarea lui Venus precum un glob disco gigant. Am iluminat-o pe Venus cu o lanternă uriașă, radarul de la Goldstone, și am observat reflexele în timp ce traversau suprafața Pământului”, a declarat profesorul de astronomie planetară de la UCLA, Jean- Luc Margot, care a condus studiul publicat în revista Nature Astronomy.
Profesorul consideră că Venus este un „laborator uimitor” pentru înțelegerea formării și evoluției planetelor. „Există probabil miliarde de planete similare lui Venus în galaxie”, a adăugat Margot.
Noile date obținute au arătat că nucleul planetar venusian are un diametru de aproximativ 7.000 km, comparabil cu nucleul Pământului. Estimările anterioare s-au bazat mai degrabă pe modelarea computerizată decât pe date observaționale.
Totodată, miezul lui Venus este aproape sigur alcătuit din fier și nichel, deși nu este clar dacă este solid sau topit, a mai spus profesorul de astronomie planetară de la UCLA.
Venus se rotește pe axa sa aproape vertical, ceea ce înseamnă că nu are anotimpuri clare, în timp ce Pământul are o înclinare mai mare. Noul studiu a calculat înclinarea venusiană la aproximativ 2,64 grade. Terra are o înclinare axială de aproximativ 23,5 grade.
Venus, a doua planetă de la Soare, are o structură similară, dar ușor mai mică decât Pământul, cu un diametru de aproximativ 12.000 km. Are o atmosferă groasă și toxică alcătuită în principal din dioxid de carbon, cu nori de picături de acid sulfuric. Cu un puternic efect de seră, temperaturile de la suprafața venusiană ajung până la 471 grade Celsius, fiind suficient de fierbinți pentru a topi plumbul.
Venus se învârte de la est la vest, contrar tuturor celorlalte planete din sistemul nostru solar, în afară de Uranus. O altă ciudățenie vizează ciclul său zi-noapte care durează 117 zile de pe Pământ, deoarece Venus se rotește în direcția opusă traseului său orbital în jurul Soarelui.
Vă recomandăm să citiți și:
Astronauții ar putea descoperi roci antice de pe Venus pe suprafața Lunii
Fenomen unic descoperit în norii denşi ai planetei Venus
Imagini cu şi realizate de Venera 13, sonda spaţială sovietică ce a ajuns pe Venus