Creativitatea ar putea să fie unul dintre numeroasele motive pentru care Homo sapiens au supraviețuit și au dominat asupra altor specii înrudite precum neanderthalienii și cimpanzeii, arată un nou studiu.
Ideea că, de fapt, creativitatea ar fi constituit un avantaj pentru supraviețuirea Homo sapiens în detrimentul neanderthalienilor există de mai mult timp, a spus dr. Claude Robert Cloninger, autor senior al studiului și profesor emerit în cadrul departamentului de psihiatrie și genetică de la Universitatea Washington din St. Louis.
Însă, teoria este dificil de demonstrat pentru că încă nu știm cât de creativi erau cu adevărat neanderthalienii.
„Problema cu evaluarea creativității în speciile dispărute este, bineînțeles, faptul că nu poți vorbi cu ele”, a spus Cloninger. Așadar, o echipă internațională de cercetători, condusă de un grup de la Universitatea din Granada, Spania, și Școala de Medicină de la Universitatea Washington din St. Louis, a analizat genele pentru a vedea ce anume îi diferențiază pe oameni, inclusiv abilitatea lor creativă, față de rudele îndepărtate.
Cercetătorii au identificat anterior 972 de gene moderne care reglează trei sisteme distincte ale învățării și memoriei la Homo sapiens: reactivitatea emoțională, autocontrol și autocunoașterea. Rețeaua reactivității emoționale implică abilitatea de a forma atașamente sociale și învățarea comportamentelor în timp ce rețeaua autocontrolului implică abilitatea de a stabili obiective, a coopera cu alții și a confecționa unelte.
În schimb, rețeaua autocunoașterii implică „învățarea episodică” sau amintirea și îmbunătățirea comportamentelor din trecut și a memoriei autobiografice a vieții unei persoane ca o narațiune cu trecutul, prezentul și viitorul „în cadrul căreia persoana poate explora perspective alternative cu intuiție și imaginație creativă”, arată noul studiu.
Autocunoașterea este „ceea ce ne permite să avem gândire divergentă și originală și să fim foarte flexibili”, a spus Cloninger, citat de Live Science.
În cadrul noului studiu, oamenii de știință au analizat ADN colectat anterior de la fosile de neanderthalieni (Homo neanderthalensis), oameni moderni (Homo sapiens) și cimpanzei (Pan troglodytes). Aceștia au descoperit că genele asociate cu cea mai veche rețea (reactivitatea emoțională) erau identice la Homo sapiens, neanderthalieni și cimpanzei. Însă, cimpanzeii nu aveau deloc genele asociate cu autocunoașterea și autocontrolul.
Câteva, însă nu toate, din acele gene au fost prezente la neanderthalieni. Mai mult, 267 dintre acele 972 gene erau unice pentru Homo sapiens. De asemenea, acestea erau așa-numitele gene regulatoare. Cu alte cuvinte, aceste gene reglează activitatea altor gene. Aceste gene, care erau absente de la cimpanzei și neanderthalieni, reglează rețelele neuronale implicate în autocunoaștere și creativitate.
Rețeaua reactivității emoționale a evoluat la maimuțe în urmă cu aproximativ 40 de milioane de ani, autocontrolul în urmă cu mai puțin de 2 milioane de ani, iar autocunoașterea și creativitatea în urmă cu 100.000 de ani. La acea vreme, oamenii erau afectați de schimbările climatice care le-au redus hrana și resursele pentru supraviețuire.
Apoi, în urmă cu 40.000 de ani, Homo sapiens au început cu o „complexitate culturală și tehnologică fără precedent” să îi înlocuiască pe neanderthalienii din lume. Acea „complexitate” a fost cel mai probabil declanșată de creativitatea și autocunoașterea strămoșilor noștri Homo sapiens, fapt ce le-a permis să trăiască mai mult și mai sănătos.
Totuși, studiul are și limitări, inclusiv faptul că trăsăturile precum creativitatea și autocunoașterea sunt complexe și că neanderthalienii nu mai există, astfel că este dificil să îi analizăm doar prin intermediul genelor.
Altruismul a fost un element cheie al evoluției noastre
Adevăratul motiv pentru care oamenii sunt specia dominantă de pe Pământ
De unde vine creativitatea? Un studiu efectuat pe cântăreţi de jazz oferă nişte detalii interesante
Oamenii au început să-şi transmită curenţi electrici în creier pentru a-şi spori creativitatea