Noi cercetări au descoperit o legătură între rinosinuzita cronică și schimbări ale activității din creier
This browser does not support the video element.
Rinosinuzita cronică, care cauzează dureri de cap și un nas înfundat constant printre altele, afectează 11% dintre oamenii din SUA. Noi cercetări au descoperit o legătură între afecțiunea medicală și schimbări ale activității din creier.
Cercetătorii speră că această legătură ar putea explica celelalte efecte comune ale inflamării persistente precum dificultăți de concentrare, episoade depresive, tulburări ale somnului și amețeală.
Descoperirea unei legături între o boală cronică și procesul neural care are loc în altă regiune din corp ar putea fi crucială pentru înțelegerea afecțiunii cronice, dar și pentru găsirea unor modalități de tratare noi și eficiente.
„Acesta este primul studiu care arată o legătură între rinosinuzita cronică și o schimbare neurobiologică. Știm de la studiile anterioare că pacienții cu sinuzită decid adesea să ceară asistență medicală pentru că boala afectează modul în care interacționează cu lumea din jur”, a explicat Aria Jafari, medic otolaringolog (ORL) la Universitatea din Washington, SUA.
Rinosinuzita cronică are un impact amplu asupra calității vieții
„Nu pot fi productivi, au dificultăți de concentrare, somnul este dificil. Are un impact amplu asupra calității vieții. Acum avem un mecanism potențial pentru ceea ce observăm clinic”, a adăugat Jafari.
Cercetătorii au analizat date de la Human Connectome Project pentru a găsi 22 de subiecți care trăiesc cu rinosinuzită cronică și 22 de subiecți de control care nu au inflamări ale sinusurilor. Apoi, oamenii de știință au comparat circulația sângelui și activitatea neurală din creierul indivizilor.
În cazul celor cu inflamări ale sinusurilor, cercetătorii au descoperit o conexiune funcțională mai scăzută în rețeaua frontoparietală (folosită pentru atenție și rezolvarea problemelor), o conexiune funcțională mai accentuată în rețeaua implicită (asociată cu autoanaliză și rătăcirea minții) și o conexiune funcțională mai scăzută în rețeaua stimulativă (care gestionează stimulii externi, comunicarea și comportamentul social).
Dificultățile de concentrare sau tulburările de somn ar putea fi asociate cu schimbări subtile în creier
Diferențele au fost mai semnificative în cazul oamenilor cu rinosinuzită severă. Astfel, aceste tipuri de activitate din creier ar putea fi responsabile pentru simptomele simțite de oameni, scrie Science Alert.
Cu toate acestea, cei 22 de subiecți care sufereau de rinosinuzită cronică nu au prezentat semne vizibile de declin cognitiv în cadrul testelor. Fiind aleși dintr-un grup cu vârste cuprinse între 22 și 25 de ani, oamenii de știință cred că acest declin ar apărea mai târziu în viață.
„Dificultățile de concentrare sau tulburările de somn prin care trece o persoană cu inflamări ale sinusurilor ar putea fi asociate cu schimbări subtile în modul în care regiunile cerebrale care controlează aceste funcții comunică între ele”, a explicat Kristina Simonyan, medic ORL la Universitatea Harvard.
Medicii ar trebui să fie mai atenți la sănătatea mintală a pacienților cu rinosinuzită cronică
Tratamentele actuale pentru rinosinuzită pot dura câțiva ani, severitatea inflamării trecând adesea prin cicluri și țesuturile sinusurilor îngroșându-se. Deși afecțiunea poate fi ameliorată prin intervenții chirurgicale, nu există nicio garanție că simptomele bolii nu vor reapărea.
Noile cercetări nu arată în mod clar că inflamarea sinusurilor poate cauza în mod direct schimbări în activitatea creierului. Însă, legătura este suficient de puternică încât să merite investigații mai ample. Studiile viitoare ar trebui să analizeze modul în care activitatea creierul s-a schimbat după tratament.
Momentan, oamenii de știință spun că medicii ar trebui să fie mai atenți la simptomele de sănătate mintală care apar în cazul bolilor precum rinosinuzita cronică și cum ar putea afecta restul corpului uman.
Vă mai recomandăm să citiți și:
O boală misterioasă a creierului îi îngrijorează pe medicii din Canada
De ce creierul oamenilor s-a dezvoltat mai mult decât al maimuțelor?
Ce se întâmplă cu adevărat în creier și corp atunci când facem nopți albe