Motivul pentru care zeci de savanți, printre care doi laureați Nobel, solicită achitarea unei femei condamnată că și-a ucis copiii

Nouăzeci de experți științifici de top solicită achitarea unei femei considerată cea mai mare ucicașă în serie din Australia. Savanții aduc argumente ca urmare a noilor descoperiri științifice.

În octombrie 2003, Kathleen Folbigg a fost condamnată la 40 de ani de închisoare după ce a fost găsită vinovată pentru uciderea a trei dintre proprii copii, Patrick Allen, Sarah Kathleen și Laura Elizabeth, precum și de omor din culpă în cazul celui de-al patrulea copil, Caleb Gibson.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

Acuzarea a presupus că Folbigg și-a ucis prin sufocare cei patru copii mici, cu vârste între câteva luni și mai puțin doi ani, de-a lungul unei perioade de 10 ani, între 1989 și 1999.

Având acum 53 de ani, femeia se află în continuare încarcerată, dar a susținut mereu că este nevinovată, afirmând că copiii ei au murit din cauze naturale.

În ultimii ani, o serie de recursuri și investigații au început să pună la îndoială hotărârea instanței. Acum, 90 de oameni de știință și practicanți medicali de top din întreaga lume, inclusiv doi laureați din Australia ai Premiului Nobel, au semnat o petiție prin care solicită guvernatorului New South Wales achitarea și eliberarea lui Kathleen Folbigg.

O mutație genetică rară ar fi provocat moartea copiilor

Publicată pe site-ul Academiei Australiene de Știință, petiția se bazează pe o descoperire majoră care a avut loc în ultimii ani: o mutație rară într-o genă cunoscută sub numele de CALM2.

În octombrie 2018, genomul extras din rămășițele copiilor Folbigg a fost secvențiat și a ieșit la iveală că cele două fete, Sarah și Laura, aveau varianta genei CALM2. Așa cum au indicat cercetările anterioare despre decesele copiilor, varianta genei CALM2 afectează modul în care calciul se leagă de celulele cardiace și a fost relaționat de aritmia cardiacă, precum și de moartea cardiacă subită.

Potrivit autorilor petiției, decesul copiilor ar putea fi explicat prin aritmie cardiacă letală, o problemă cu ritmul cardiac, cauzată de o mutație a genei CALM2.

„Mutațiile acestei gene sunt una dintre cele mai bine recunoscute cauze de moarte subită la bebeluși și copii”, se arată în petiție.

Mai mult, autopsia corpului Laurei a arătat dovezi clare de miocardită (inflamație a inimii).

Oamenii de știință afirmă că femeia nu ar fi responsabilă pentru cele patru morți

Acuzațiile împotriva lui Folbigg s-au bazat pe argumentul că decesele celor patru copii nu pot fi o coincidență, niciun ghinion nu ar fi putut explica aceste situații, notează IFL Science.

Cu toate acestea, pe baza noilor informații despre variantele CALM2 și dovezile genomice ale copiilor, autorii petiției susțin că există îndoieli rezonabile că Kathleen Folbigg a fost responsabilă pentru cele patru morți, deoarece dovezile sunt circumstanțiale și decesele ar fi putut fi din cauze naturale.

„Pe baza dovezilor prezentate anchetei și a noilor dovezi științifice obținute de grupul internațional de experți care a studiat mutația genei CALM2, o persoană rezonabilă ar trebui să aibă îndoieli că doamna Folbigg și-a ucis cei patru copii”, adaugă oamenii de știință. „O decizie în caz contrar respinge știința medicală și legea care stabilește standardul probei”, mai spun ei.

Crize epileptice letale din cauza unei alte variante genetice

Nevinovăția lui Folbigg merge și mai departe. Profesorul Carola Vinuesa, unul dintre semnatarii petiției de la Universitatea Națională Australiană, a explicat că reanalizarea genomurilor a constatat, de asemenea, că cei doi băieți, Caeleb și Patrick, aveau două variante noi și rare într-o genă cunoscută sub numele de BSN.

Cercetările pe șoareci au arătat că această variantă genetică provoacă moartea infantilă din cauza unor crize epileptice. Echipa analizează în prezent dacă variantele testate pe șoareci și găsite la băieții Folbigg au un efect similar și la oameni.

„Această petiție arată rolul important pe care noul instrument de secvențiere a întregului genom îl poate avea asupra sistemului juridic”, a declarat dr. Lisa Eckstein, lector superior de la Facultatea de Drept din cadrul Colegiului de Arte, Drept și Educație de la Universitatea din Tasmania, comentând noua petiție.

„Eminența oamenilor de știință care au semnat petiția, precum și cercetările evaluate independent publicate în jurnal de specialitate, vorbesc despre calitatea datelor care au fost generate. În mintea mea, acest lucru ar trebui să fie suficient pentru a reafirma prezumția de nevinovăţie”, a mai spus ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Bărbaţii fără copii riscă boli fatale de inimă

Încă de la vârsta de 6 ani, copiii sedentari dau semne de boli de inimă

Copiii obezi in varsta de 3 ani ar putea fi deja amenintati de boli de inima?

Recomandare OMS privind activitatea fizică: adulții -150 de minute pe saptamana, copiii – o oră pe zi