Câinii au un nas cu abilități speciale. Se știe că aceste patrupede sunt folosite cu succes pentru a depista bombele, substanțele interzise, dar pot adulmeca și cancerul sau alte boli grave, fiind totodată folosiți cu succes în diverse terapii medicale. Câinii pot ajuta și la depistarea și combaterea COVID-19.
Câinii pot fi mai buni la depistarea prezenței coronavirusului SARS-CoV-2 decât testele PCR folosite în prezent, potrivit unei lucrări care înglobează mai multe studii și care a fost publicată în Journal of the American Osteopathic Association.
Câinii „de mirosuri”, cum sunt denumiți cei antrenați pentru diverse misiuni de detectare, ar putea fi utilizați în spitale și centre medicale pentru a ajuta la o testare mai rapidă, cu un efort minim, accelerând rata de urmărire a COVID-19 la nivel global, este de părere autorul lucrării, Tommy Dickey, profesor la Universitatea din California, Santa Barbara.
„Câinii ‘văd’ lumea într-o mare măsură cu nasul, mai degrabă decât cu ochii. Câinii sunt capabili să simtă o gamă largă de molecule în concentrații extrem de mici, o parte dintr-un cvadrilion comparativ cu o parte dintr-un miliard pentru oameni, parțial din cauza formei capului (de exemplu, câinii, cu câteva excepții de rasă, au nasuri mai proeminente )”, a afirmat Tommy Dickey, citat de IFL Science.
Actualele teste de diagnostic a infecției cu SARS-CoV-2 implică tampoane nazale invazive, în unele țări chiar tampoane anale, care sunt trimise apoi pentru testarea PCR. Acest lucru necesită timp, laboratoare pentru testare și un sistem logistic eficient pentru a procesa mai multe probe simultan, astfel încât un sistem mai rapid ar fi binevenit în contextul în care pandemia nu dă semne că se oprește.
În lucrarea revizuită independent de alți oameni de știință, profesorul Tommy Dickey a luat în considerare toate cercetările care au vizat legitimitatea folosirii câinilor împotriva COVID-19.
Câinii au un simț al mirosului incredibil de ager, atât de perfecționat încât poate detecta compuși organici volatili (COV) la o fracțiune din concentrația pe care o pot simți oamenii. Deși nu se știe exact ceea ce miros câinii, nasul lor este capabil să detecteze cancerul și alte boli cu o acuratețe ridicată, probabil datorită compușilor eliberați în fluidele corporale sau în sângele pacienților.
În primul studiu analizat, realizat de cercetători francezi, au fost incluși opt câini specializați în miros și pregătiți anterior pentru detectarea cancerului și explozivilor.
Au fost utilizate 198 de probe din axilele pacienților spitalizați combinate cu mostre de control de la oameni care fuseseră testați negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2. În mod impresionant, câinii au avut o rată de succes cuprinsă între 83-100% în detectarea cazurilor de COVID-19, iar unii chiar au identificat probe pe care cercetătorii le-au considerat negative. Ulterior, acei oameni cu probe negative au fost internați în spital cu infecție COVID-19.
Restul studiilor au variat ca metodologie, dar două dintre ele au indicat o detectare de 94% și >95,5%, ultimul fiind încă în curs de desfășurare.
Șase câini antrenați de specialiștii Centrului Chinologic de la Sibiu vor putea fi pe teren în scurt timp, în misiunile de depistare a persoanelor infectate cu noul coronavirus.
Un exercițiu demonstrativ al câinilor pregătiți pentru depistarea persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 a avut loc săptămâna trecută, potrivit Mediafax.
Structurile Poliției de Frontieră și Poliției Transporturi pot folosi aceste echipaje canine pentru a efectua verificări în anumite zone aglomerate, cum ar fi punctele de trecere a frontierei sau aeroporturile, nu ca o metodă de diagnosticare, ci ca o măsură complementară în lupta cu pandemia, au afirmat specialiștii Centrului Chinologic de la Sibiu.
Asemenea inițiative se derulează și în alte țări din Europa, precum Germania, Finlanda, Franța sau Marea Britanie.
Care sunt cele mai bune rase de câini pentru copii și familie
Coreea de Sud a lansat un test COVID pentru pisici și câini de companie
Săniile cu câini au salvat un orășel din Alaska de o epidemie în timpul iernii polare