Misterul dârelor întunecate de pe Planeta Roșie, elucidat de oamenii de știință

Dovezi ale alunecărilor de teren pe Marte ar putea indica faptul că Planeta Roșie a fost cândva un mediu favorabil pentru viață.

Un nou studiu, publicat în jurnalul Science Advances, a descoperit că gheața topită se combină cu permafrostul sărat din mediul subteran al Planetei Roșii, astfel că rezultă o reacție chimică ce creează „un noroi lichid și curgător”.

Oamenii de știință cred că acest noroi cauzează alunecări de teren care lasă în urmă dâre înguste și întunecate cunoscute drept „linii de pantă recurente” („recurring slope lineae” sau RSL) pe suprafața marțiană. Deși noroiul este momentan prea sărat pentru a găzdui viață, în urmă cu 3 miliarde de ani situația ar fi putut fi complet diferită, a explicat Janice Bishop, autor principal al studiului și om de știință la Institutul SETI.

Un „proces extrem de lent”

Cercetătorii știu de cel puțin un deceniu despre alunecările de teren care uneori apar în apropiere de craterele Palikir și Krupac de pe Marte. În timpul acestei perioade, camera HiRISE de la NASA a surprins imagini cu mici alunecări de teren și cu RSL, despre care Bishop crede că sunt elemente ale alunecărilor de teren.

Studiile anterioare au sugerat că acele linii întunecate de pe suprafață au legătură doar cu reacție chimică dintre sărurile de clor și cantitățile însemnate de sulfat din depozitele subterane. Noile cercetări pornesc de la această idee, însă o extind astfel încât să includă și permafrostul, ceea ce are ca rezultat saramura (sau apa cu o concentrație ridicată de sare).

Este posibil ca reacțiile chimice dintre sulfat și cristalele de sare să ducă la extinderea și migrația cristalelor de sare prin sol. Însă, Bishop a explicat că acesta ar fi un „proces extrem de lent” din cauza temperaturilor scăzute de pe Marte, care pot ajunge până la minus 62 de grade Celsius pe suprafața marțiană, acolo unde sunt situate dârele.

Locuri de pe Terra care sunt similare Planetei Roșii

Oamenii de știință au desfășurat experimente în laborator cu sulfat, săruri de clor, particule de gheață și cenușă vulcanică, toate acestea fiind obținute din locuri de pe Terra care sunt similare Planetei Roșii (Marea Moartă din Israel, deșertul Atacama și Văile McMurdo din Antarctica). Amestecul de substanțe a fost înghețat la temperaturi similare celor de pe Marte (minus 50 de grade Celsius), înainte să fie topit.

Expuse la temperaturile scăzute, sărurile de clor și sulfatul s-au separat, apa cu gheață deplasându-se între amestec „aproape la fel ca o minge de fotbal pe un teren”, astfel rezultând în degradarea solului și alunecări de teren. Experimentele adiționale au arătat interacțiuni similare între sulfat și clorură.

Mediul din subteran ar fi fost locuibil mai mult timp decât suprafața marțiană

Raina Gough, profesor de chimie la Universitatea din Colorado, Boulder, care nu a fost implicat în noile cercetări, a explicat că noul studiu rezolvă problema „reaprovizionării” cu care s-au confruntat studiile anterioare privind alunecările de teren de pe Marte. Cu ajutorul noilor descoperiri, „sărurile și apa nu trebuie să fie completate din nou în fiecare sezon, pentru că cea mai mare parte a acțiunii care implică saramurile se află în subteran”, potrivit Live Science.

„Nu știm încă modul în care mediul locuibil de pe Marte s-a transformat în Planeta Roșie pe care o știm în ziua de astăzi, acest mediu rece și arid”, a adăugat Bishop. Însă, este posibil ca mediul din subteran să fi fost locuibil mai mult timp decât suprafața marțiană.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O reacție chimică nemaivăzută până acum a fost detectată pe Marte. Ce s-ar fi întâmplat

Tianwen-1, sonda spațială chineză fără echipaj, s-a plasat cu succes pe orbita lui Marte

Sonda Hope a ajuns pe orbita planetei Marte. Este misiunea istorică a lumii arabe. VIDEO

Un mineral întâlnit des pe Marte a fost descoperit ascuns adânc în gheața din Antarctica