Oamenii de știință au identificat trăsăturile care fac o persoană mai predispusă la „auzirea” vocilor celor morți.
Potrivit noilor cercetări, o predispoziție la niveluri ridicate de absorbție în timpul anumitor sarcini, experiențe auditive neobișnuite în timpul copilăriei, precum și o susceptibilitate ridicată la halucinații auditive, apar mai frecvent la oamenii auto-descriși ca fiind clarvăzători față de populația generală.
Descoperirea ar putea să ne ajute să înțelegem mai bine halucinațiile auditive supărătoare care însoțesc tulburările mintale precum schizofrenia, au explicat cercetătorii.
Experiențele spirituale ale clarvăzătorilor, abilitatea de a vedea sau auzi ceva în lipsa unui stimul extern și care este asociată cu spiritele morților, are o importanță științifică accentuată, atât pentru antropologii care studiază experiențele religioase și spirituale, cât și pentru oamenii de știință care studiază experiențele halucinante de natură patologică.
În mod special, cercetătorii ar dori să înțeleagă mai bine de ce unii oameni cu experiențe auditive susțin că au avut parte de o experiență spirituală, iar alți oameni sunt deranjați de astfel de experiențe și primesc un diagnostic de tulburare mintală.
„Spiritiștii au tendința să relateze experiențe auditive neobișnuite pozitive care încep cât mai devreme în viață și pe care le pot mai apoi controla. Înțelegerea modului în care acestea se dezvoltă este importantă pentru că ne poate ajuta să aflăm mai multe despre experiențele deranjante sau incontrolabile prin care unii oameni aud voci”, a explicat Peter Moseley, psiholog la Universitatea Northumbria, din Marea Britanie.
Moseley și colegul său Adam Powell, psiholog la Universitatea Durham, au recrutat și au studiat 65 de persoane clarvăzătoare care sunt înscrise în Uniunea Națională a Spiritiștilor din Marea Britanie și 143 de membri ai populației generale, pentru a determina ce diferențe există între spiritiști și populația generală, care de obicei nu susține că poate auzi vocile celor morți.
Rezultatele studiului au fost cu adevărat uimitoare.
În general, 44,6% dintre spiritiști au spus că aud voci zilnic, iar 79% au spus că experiențele fac parte din viața lor zilnică. În timp ce majoritatea au povestit că aud vocile în interiorul minții lor, 31,7% au spus că vocile provin și din exterior. În comparație cu populația generală, spiritiștii au susținut că au o credință mai accentuată în paranormal și le-a păsat mai puțin de ceea ce cred oamenii despre ei.
În general, spiritiștii au avut prima experiență auditivă în tinerețe, la vârsta medie de 21,7 ani, și au prezentat un nivel ridicat de absorbție. Termenul descrie o imersiune totală în sarcini și activități mintale, precum și cât de eficient este individul la ignorarea lumii din jur, potrivit Science Alert.
De asemenea, spiritiștii au spus că sunt mai predispuși la experiențe similare halucinațiilor. Cercetătorii au subliniat că aceștia nu auziseră de spiritism înainte de experiențele de acest fel. În schimb, spiritiștii au aflat despre acest concept în timp ce căutau explicații și răspunsuri pentru trăirile lor.
Aceste rezultate sugerează că „auzirea vocilor celor morți” este puțin probabil un rezultat al presiunii anturajului, al unui context social pozitiv sau al sugestibilității favorizate de credința în paranormal. În schimb, acești indivizi adoptă practica spiritismului pentru că se aliniază cu experiențele lor și este semnificativă din punct de vedere personal.
Un medic a încercat să dovedească existența sufletului făcând experimente pe oameni muribunzi
Avertisment al exorciştilor legat de o carte care îi învaţă pe copii să invoce spiritele rele
Vechi piese din şah, ascunse într-un hambar pentru protecţie împotriva spiritelor rele
De ce Lacul Morii se numeşte şi Lacul Sufletelor pierdute. Povestea stranie a locului din Bucureşti