Pentru medicina modernă ar fi foarte folositor dacă am putea vedea ce se întâmplă în corpurile noastre fără nevoia de intervenții chirurgicale și tăierea țesuturilor.
Există deja multe opțiuni pentru cercetători, precum folosirea trucurilor optice pentru a transforma fotonii care se deplasează la anumite frecvențe în imagini. Însă, toate opțiunile aduc și dezavantaje, existând deseori riscul deteriorării țesuturilor.
O echipă de oameni de știință a descoperit recent o nouă modalitate de a produce imagini clare cu lumina infraroșie împrăștiată, chiar și după ce a trecut printr-un strat gros de os.
„Microscopul nostru permite investigarea structurile interioare fine din țesuturile vii care nu pot fi analizate prin alte moduri”, au explicat Seokchan Yoon și Hojun Lee, fizicieni la Universitatea Korea din Seul, Coreea de Sud.
Deși o tehnică numită microscopie cu trei fotoni a reușit să obțină imagini cu neuroni dintr-un craniu de șoarece, majoritatea încercărilor de a produce imagini foarte clare din interiorul craniilor de animale au necesitat crearea unor deschizături prin craniu.
Microscopia cu trei fotoni folosește lungimi de undă mai mari și un gel special pentru a vedea prin os. Cu toate acestea, metoda permite penetrarea doar până la o anumită adâncime și combină frecvențele de lumină într-un mod care riscă deteriorarea moleculelor biologice delicate.
Prin combinarea tehnicilor de imagistică și forța opticii adaptive computaționale, Yoon și colegii săi au reușit să producă primele imagini de înaltă rezoluție cu rețeaua neuronală a unui șoarece din afara craniului intact al animalului.
Oamenii de știință și-au numit noua tehnologie „laser-scanning reflection-matrix microscopy” (LS-RMM). Metoda se bazează pe microscopia confocală de scanare convențională, cu excepția faptului că nu detectează dispersia optică doar la adâncimea la care este produsă imaginea, ci obține și un răspuns complet al interacțiunii dintre lumină și mediu, scrie Science Alert.
Vizionarea structurilor biologice în cadrul lor natural are potențialul de a dezvălui mai multe detalii despre roluri și funcții, dar și să permită detectarea mai ușoară a problemelor.
„Ne va ajuta enorm la stabilirea diagnosticelor la timp și va accelera cercetările neuroștiințifice”, au declarat Yoon și Lee. LS-RMM este limitată de forța computerizată și necesită calcule intense și îndelungate pentru a procesa deviațiile complicate. Însă, echipa sugerează că algoritmul de corectare a deviațiilor poate fi aplicat și la alte tehnici de imagistică.
Un craniu controversat, vechi de 7 milioane de ani, ar putea să nu fie atât de uman pe cât am crezut
Craniul unui berbec descoperit într-o mască funerară veche de peste 2.00 de ani