Cercetătorii sunt de părere că unele schimbări climatice au făcut ca specia noastră să fie singura care a supraviețuit până în prezent.
De-a lungul timpului, rude apropiate ale speciei noastre, Homo sapiens, au străbătut acest Pământ de când genul Homo a evoluat acum mai bine de 2 milioane de ani. Acești homizi au trăit în habitate diverse și medii provocatoare, unii chiar s-au întâlnit și au produs urmași. Și deși este posibil ca mai multe astfel de specii cu care suntem înrudiți să fi atins etape tehnologice și cognitive semnificative, cum ar fi folosirea focului, dezvoltarea instrumentelor de piatră sau chiar obținerea primelor haine, doar specia noastră a mai supraviețuit, notează Science Alert.
Savanții au dezbătut mult situația noastră, iar unii au speculat că abilitățile tehnologice superioare ne-ar fi putut oferi un avantaj față de restul speciilor. Alții au sugerat că este posibil să fi avut o dietă mai variată sau să fim alergători mai eficienți decât alți hominizi.
Între timp, unii cercetători afirmă că, având în vedere nivelurile ridicate de încrucișare, poate că unele specii umane nu au dispărut cât s-au contopit complet cu fondul nostru de genetic.
Cercetătorii au mai emis ipoteza că schimbările climatice ar fi putut juca un rol în dispariția speciilor cu care am fost înrudiți. Într-un nou studiu, o echipă multidisciplinară de oameni de știință din Italia, Marea Britanie și Brazilia susțin că acest factor a fost principalul motor în dispariția altor hominizi.
„Chiar și puterea creierului din regnul animal, nu poate supraviețui schimbărilor climatice atunci când devin prea extreme”, spune paleontologul Pasquale Raia, de la Universitatea din Napoli Federico II, unul dintre autorii studiului.
„Oamenii ar trebui să se sesizeze, având în vedere haosul actual pe care îl provocăm”, adaugă acesta.
Pentru acest studiu, echipa s-a concentrat pe doar șase dintre speciile din regnul Homo recunoscute: H. habilis, H. ergaster, H. erectus, H. heidelbergensis, H. neanderthalensis și H. sapiens. Au fost omise alte specii, deoarece fosile disponibile pentru acestea erau prea puține pentru o analiză robustă.
Utilizând o bază de date cu fosile care acoperă 2.754 de înregistrări arheologice, cercetătorii au trasat unde au trăit aceste specii de-a lungul timpului, asociind atât fosilele, cât și instrumentele asociate fiecărei specii cu diferite locații și perioade de timp.
Cercetătorii au aplicat, de asemenea, o tehnică de modelare statistică numită un emulator de climă care folosește datele disponibile pentru a reconstrui condițiile climatice, inclusiv temperatura și precipitațiile, din ultimele 5 milioane de ani.
„Aceasta oferă o imagine a efectelor semnificative pe care le-au avut adversitățile climatice”, spune antropologul Giorgio Manzi.
Pentru trei dintre cele cinci specii dispărute: H. erectus, H. heidelbergensis și H. neanderthalensis, o schimbare bruscă și puternică a climei a avut loc pe planetă chiar înainte ca aceste specii să dispară. Climele au devenit mai reci pentru toate trei, mai uscate pentru H. heildelbergensis și neanderthalieni și mai umede pentru H. erectus. Potrivit explicațiilor date de Raia, schimbarea temperaturii a fost de aproximativ 4 până la 5 grade Celsius.
Cercetătorii au evaluat în continuare cât de vulnerabile erau aceste specii la dispariție, încercând să determine toleranța acestora la schimbările climatice de-a lungul timpului, folosindu-se de prezența acestora în diferite locații. Sursele de hrană au scăzut probabil pe măsură ce habitatele s-au schimbat, iar frigul ar fi putut amenința supraviețuirea speciilor adaptate climelor mai calde.
Această explicație climatică nu înseamnă neapărat că și alți factori nu au fost implicați, autorii notează că concurența cu ”H. sapiens, de exemplu, ar fi putut face lucrurile mai grele pentru neandertalieni, dar Raia și colegii săi consideră că analiza lor surprinde „factorul primar” în disparițiile speciilor din genul Homo din trecut.
Studiul citat a fost publicat în One Earth.
Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană
Homo sapiens Denisova, vărul nostru îndepărtat, era adaptat vieţii la altitudini mari
Omul de Neanderthal nu era mai violent decât Homo sapiens, conform unei noi descoperiri