Atunci când creierul formează o amintire a unei experiențe noi, neuronii numiți celule engrame codifică detaliile amintirii care pot fi mai apoi reactivate ori de cât ori ne aducem aminte de acea experiență.
Un nou studiu al cercetătorilor de la MIT dezvăluie că acest proces este controlat de o remodelare la scară largă a cromatinei celulelor.
Această remodelare, care permite genelor specifice implicate în stocarea amintirilor să devină mai active, are loc în mai multe etape repartizate de-a lungul a mai multor zile. Modificările aduse densității și a modului în care este aranjată cromatina, o structură foarte comprimată, formată din ADN și proteine numite histone, pot controla cât de active sunt genele specifice în cadrul unei celule.
„Acest studiu este primul care dezvăluie cu adevărat acest proces foarte misterios privind modul în care diferite gene sunt activate și care este mecanismul epigenetic care stă la baza acestor valuri diferite de expresie genică”, a spus Li-Huei Tsai, directorul Institutului Picower pentru învățare și memorie de la MIT și autorul principal al studiului.
În prima etapă, imediat după formarea unei amintiri, oamenii de știință au descoperit că multe regiuni din ADN suferă modificări ale cromatinei. În aceste regiuni, cromatina devine mai slabă, permițând ADN-ului să devină mai accesibil. Spre surprinderea cercetătorilor, aproape toate aceste regiuni se aflau în zone de ADN în care nu se găsesc gene.
Aceste regiuni conțin secvențe necodificate numite potențiatori, care interacționează cu gene pentru a le ajuta să le activeze. De asemenea, cercetătorii au descoperit că, în acest stadiu de început, modificările cromatinei nu au avut niciun efect asupra expresiei genetice, potrivit MedicalXpress.
„Aceasta este prima lucrare care arată la nivel molecular modul în care epigenomul poate fi pregătit pentru a obține accesibilitate. Mai întâi, facem potențiatorii mai accesibili, însă accesibilitatea de sine stătătoare nu este suficientă. Avem nevoie de acele regiuni pentru a interacționa fizic cu gene, ceea ce reprezintă a doua fază. Abia acum ne dăm seama că arhitectura 3D a genomului joacă un rol semnificativ în orchestrarea expresiei genetice”, a mai adăugat Li-Huei Tsai.
Ne putem recupera amintirile reprimate?
Cum formează creierul amintiri? Un studiu dezvăluie procesul neaşteptat al minţii