Studierea rămășițelor aparținând diferitelor specii umane dezvăluie relațiile complicate dintre acestea.
Oamenii de știință explică faptul că, aparent, materialul genetic cel mai bine conservat al diferitelor specii umane provine de la rămășițe unor femei, lăsând în întuneric o întreagă istorie genetică a bărbaților. Cercetători din întreaga lume au colaborat pentru a identifica cu succes secvențe de ADN specifice bărbaților din rămășițele a trei neanderthali recuperate de pe site-uri din Rusia, Spania și Belgia, notează Science Alert.
Toți au trăit cu aproximativ 38.000 până la 53.000 de ani în urmă, iar mostrele acestora au fost comparate cu gene similare, provenite de la vărul lor mai estic, denisovanul, reprezentat de două seturi de rămășițe siberiene de la indivizi care au trăit cu aproximativ 70.000 și 120.000 de ani în urmă.
Oamenii de știință au presupus inițial că acești bărbați neanderthalieni și denisovanii ar avea cromozomi destul de asemănători. Și asta deoarece,după cum argumentează cercetătorii, cele două specii au evoluat din același grup de oamenii moderni acum aproximativ 800.000 de ani, iar separare lor a fost mult mai recentă, acum aproximativ 400.000 de ani.
Rezultatele analizelor nu au confirmat această ipoteză, în schimb, cercetătorii au aflat că cromozomul Y al neanderthalienilor este mai asemanator de cel al bărbaților moderni decât de cel al denisovani. Această descoperire a reprezentat o surpriză pentru oamenii de știină, după cum confirmă și Martin Petr de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară și autorul principal al studiului.
„Știm din studiul ADN-ului autosomal al acestora că neanderthalienii și denisovanii erau strâns înrudiți și că oamenii care trăiesc astăzi sunt verii lor evolutivi mai îndepărtați. Înainte de a analiza datele, ne așteptam ca cromozomii lor Y să prezinte o imagine similară”, explică cercetătorul.
„Această discrepanță implică un schimb a avut loc la scurt timp după separarea lor, schimbând cromozomul Y original al Neanderthalilor cu unul mai asemănător cu al nostru. Cauza unui astfel de schimb nu este clară, cercetătorii știu că strămoșii noștri au interacționat cu celelalte specii umane, evenimentele frecvente de amestecare genetică lăsând o moștenire în propriul nostru ADN.
O posibilitate este că această versiune a cromozomului Y pur și simplu făcea o treabă mai bună. „Speculăm că, având în vedere rolul important al cromozomului Y în reproducere și fertilitate, capacitatea evolutivă inferioară a cromozomilor Y ai neandertalienilor ar fi putut determina selecția naturală să favorizeze cromozomii Y de la primii oameni moderni, ducând în cele din urmă la înlocuirea lor”, spune Petr.
O versiune mai robustă a unui cromozom Y preluat de la strămoșii noștri ar fi putut adăuga o creștere a fertilității, câștigând rapid teren pe măsură ce a fost transmis de la tată la fiu. Oricine ar fi acei donatori de cromozomi, în cele din urmă s-au stins, deși mai strâns legate de comunitatea noastră globală modernă, liniile genealogice ale acestora au fost, de asemenea, o istă de cercetare moartă.
Studiul The evolutionary history of Neanderthal and Denisovan Y chromosomes a fost publicat în Science.