De ce vedem fețe umane în obiectele din jurul nostru?
Pareidolia ne face să vedem chipuri umane în lucrurile din jurul nostru și reprezintă produsul modului în care funcționează creierele noastre.
Evoluția speciei noastre a depins foarte mult de mărimea creierelor, acestea permițându-ne să avem procese cognitive tot mai complexe care, în cele din urmă, ne-au făcut specia dominantă de pe planetă. Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Sydney, Australia, explică faptul că modul în care creierele procesează informația dă naștere unui fenomen extrem de interesant: pareidolia, notează Medicalxpress.
Pareidolia este tendința noastră de a interpreta un stimul relativ vag ca fiind ceva familiar, cea mai cunoscută formă a acestui fenomen este reprezentată de către identificarea fețelor umane în nori, case sau chiar în obiectele de zi cu zi.
Dr. Colin Palmer, cercetător al Facultății de Psihologie a Universității Sydney, explică faptul pareidolia este un fenomen cât se poate de comun și că internauții au identificat de-a lungul timpului o mulțime de astfel de exemple. „Site-uri precum Flickr și Reddit au acumulat mii de fotografii cu obiecte de zi cu zi care seamănă cu fețe, adăugate de către utilizatori din întreaga lume”, explică cercetătorul.
„O caracteristică izbitoare a acestor obiecte este că ele nu numai că arată ca niște fețe, ci chiar pot transmite un sentiment de personalitate sau un sens social. De exemplu, ferestrele unei case s-ar putea simți ca doi ochi care te privesc, iar un capsicum ar putea avea un aspect fericit pe fața sa”, adaugă omul de știință.
Cum apare pareidolia?
Dr. Palmer spune că pentru a răspunde la această întrebare trebuie să analizăm ce implică percepția feței. În timp ce fețele umane toate arată un pic diferit, ele împărtășesc caracteristici comune, cum ar fi aranjamentul spațial al ochilor și gurii.
„Acest tipar de bază de caracteristici care definește fața umană este ceva la care creierul nostru este în mod particular atent și este probabil să fie ceea ce ne atrage atenția asupra obiectelor. Percepția feței nu înseamnă doar a observa prezența unui chip. De asemenea, trebuie să recunoaștem cine este persoana respectivă și să citim informații de pe fața ei, dacă este atentă la noi și dacă e fericită sau supărată”, a declarat dr.Palmer.
Acest proces se bazează pe părți ale creierului nostru, care sunt specializate pentru a extrage acest tip de informații din ceea ce vedem în fața ochilor, spune dr. Palmer. În studiul realizat alături de profesorul Colin Clifford, cercetătorii au testat dacă aceleași mecanisme din creierul care extrag informații sociale importante atunci când o persoană se uită la alta sunt, de asemenea, activate atunci când experimentăm pareidolia.
Experimentele desfășurate au dezvăluit faptul că există o suprapunere a mecanismelor neuronale care sunt active atunci când experimentăm pareidolia feței și când privim fețele umane. Cercetătorii explică faptul că atunci când credem că un obiect se „uită” la noi sau că exprimă emoții, creierul nostru reacționează într-un mod similar fețelor umane.
„Creierul nostru a evoluat pentru a facilita interacțiunea socială, iar acest lucru modelează modul în care vedem lumea din jurul nostru. Există un avantaj evolutiv de a fi cu adevărat bun și eficient în detectarea fețelor, deoarece este important pentru noi din punct de vedere social. De asemenea, este important în detectarea prădătorilor. Astfel, am evoluat pentru a fi foarte buni la detectarea fețelor, acest lucru ar putea duce chiar și la falsuri pozitive, când puteți vedem fețe chiar și acolo unde acestea nu sunt”, concluzionează cercetătorii.
Studiul a fost publicat în Psychological Science.
Citește și:
De ce ”războinica” descoperită pe Marte nu este reală. Fenomenul care stă la baza acestor ipoteze
Ce este de fapt „Omul de pe Lună”? Explicaţia NASA pentru umbra bizară care apare în imagine (VIDEO)
Un mit demontat. Osul uman de pe Marte este, de fapt, o rocă modelată de intemperii