Obezitatea femeilor însărcinate poate împiedica dezvoltarea creierului bebelușilor încă din al doilea trimestru.
Un studiu realizat de către Facultatea de Medicină a Universității New York, Statele Unite ale Americii, a demonstrat faptul că un index de masă corporală ridicat, un indicator al obezității, poate aduce o serie de schimbări în două regiuni cerebrale: cortexul prefrontal și insula anterioară. Aceste regiuni joacă un rol cheie în luarea deciziilor și a comportamentului, perturbările acestora au fost anterior legate de tulburarea de deficit de atenție/ hiperactivitate (ADHD), autism și supraalimentare, notează Medicalxpress.
În cadrul acestui studiu, oamenii de știință au examinat 197 de grupuri de celule nervoase active din creierul aflat în perioada de dezvoltare fetală. Folosind milioane de calcule, autorii studiului au împărțit grupurile în 16 subgrupuri semnificative bazate pe peste 19.000 de conexiuni posibile între grupurile de neuroni. Astfel, ei au identificat două regiuni care, din punct de vedere statistic, erau strâns legate de indicele de masă corporală al mamelor.
„Rezultatele noastre afirmă că obezitatea unei mame poate juca un rol în dezvoltarea creierului fetal, ceea ce ar putea explica unele dintre problemele de sănătate cognitivă și metabolică observate la copiii născuți din mame cu un indice de masă corporală mai mare”, explică dr. Moriah Thomason, profesoară a catedrei de Psihiatrie a copiilor și adolescenților.
Studiile anterioare care arătau o asociere între obezitate și dezvoltarea creierului au privit în cea mai mare parte funcția cognitivă a copiilor după naștere. Noul studiu este considerat a fi primul care a măsurat modificările activității creierului fetal în pântece timp de șase luni de sarcină.
În cadrul acestui studiu au participat 109 femei care ai căror indici de masă corporală le plasau între „cu greutate peste medie” și „obezitate”. Echipa de cercetare a utilizat imagini RMN pentru a măsura activitatea creierului fetal și a modelelor de comunicare între un număr mare de celule cerebrale grupate împreună în diferite regiuni ale creierului. Apoi, au comparat participantele la studiu pentru a identifica diferențele în modul în care grupurile de neuroni comunică între ei pe baza greutății.
Cercetătorii au atras atenția că studiul lor nu a fost conceput pentru a identifica o legătură directă între diferențele pe care le-au găsit și problemele cognitive sau comportamentale finale ale copiilor. Studiul a privit doar activitatea creierului fetal. Dar, adaugă dr.Thomason, de acum intenționează să urmărească copiii participanților de-a lungul timpului, pentru a determina dacă modificarea activității creierului duce la ADHD, probleme comportamentale și alte riscuri pentru sănătate.
Studiul citat a fost publicat în Journal of Child Psychology and Psychiatry.
Ce impact are modul în care comunicăm cu copiii asupra creierelor acestora?
Conform unui nou studiu, bebeluşii simt durerea la fel ca adulţii