Top 10 exoplanete unice din Calea Lactee
Cercetătorii estimează faptul că în Calea Lactee se află în jur de 100 și 400 de miliarde de planete.
Descoperirea primelor exoplanete a reprezentat un eveniment major pentru astronomi, dar și pentru oamenii de știință din domenii mai mult sau mai apropiate. Posibilitatea de a studia corpuri care se formează în jur altor stele îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mult mai multe detalii despre Calea Lactee, Sistemul Solar și, în cele din urmă, Terra.
Oamenii de știință estimează faptul că în Calea lactee, galaxia în care ne aflăm și noi, se află în jur de 100 și 400 de miliarde de stele în jurul cărora orbitează un număr similar de planete. Scientifica American a creat o listă cu 10 dintre cele mai neobișnuite exoplanete care au fost descoperite până acum.
10. PSR B1620-26 b
Această exoplanetă se găsește în constelația Scorpion, la aproximativ 12.400 de ani-lumină de Terra. În discuțiile dintre cercetători, dar și de către publicul larg, planeta mai este numită PSR B1620-26 b, după personajul biblic care ar fi trăit aproape un mileniu.
Datele indică faptul că PSR B1620-26 b orbitează în jurul a două stele, fiind astfel prima planetă circumbinară, cele două stele fiind un pulsar, PSR B1620-26 A, și o pitică albă, WD B1620-26.
Cu toate acestea, ce atrage atenția asupra acestei planete este vârsta ei, estimările cercetătorilor indicând că aceasta s-a format în urmă cu 12,7 miliarde de ani în urmă, extrem de aproape de Big Bang.
9. MOA-192 b
În constelația Săgetătorului, la aproximativ 3.000 de ani-lumină se află exoplaneta MOA-192 b, aceasta orbitând în jurul unui corp neobișnuit: o stea pitică maro. Acest tip de stele au o masă aflată mult mai mică față de celelalte stele și sunt considerate cele mai reci astfel de obiecte din Univers.
MOA-192 b a fost descoperită în anul 2008, iar datele indicau faptul că avea doar 3,3 mase terestre, ceea ce înseamnă că era cea mai mică exoplanetă descoperită până în acel moment. Dat fiind mediul în care s-a format, dar și distanța față de steaua sa, cercetătorii sunt de părere că această exoplanetă este asemănătoare planetei Neptun.
8. HD 209458 b
În mod comun această planetă mai este numită și Osiris, o trimitere către zeul vieții de apoi al Egiptului Antic. Astronomii explică faptul că această exoplanetă se află în constelația Pegas, la doar 159 ani-lumină de Terra.
Atenția oamenilor de știință a fost atrasă de către orbita extrem de redusă a acestei planete, de aproximativ o optime din orbita planetei Mercur în jurul Soarelui. Din această cauză, temperaturile pot atinge peste 1.000 de grade Celsius la suprafață. Această temperatură extremă face ca hidrogenul și celelalte elemente din atmosferă să se evapore în spațiu.
7. HD 149026 b
În constelația Hercule, la 250 de ani-lumină se află exoplaneta HD 149026 b, cunoscută și sub numele de Smertios. Datele indică faptul că are o masă mai mică decât cea a planetei Jupiter, aproximativ 114 mase terestre.
Această planetă a marcat identificarea unei clasei de planete chtoniene. Astfel de plante se află extrem de aproape de steaua pe care orbitează, iar asta duce la evaporarea atmosferei. Datele indică faptul că în cazul exoplanetei HD 149026 b temperaturile medii la suprafață pot atinge chiar și 2.000 de grade Celsius.
6. Gliese 581 g
În jurul stelei Gliese 581 se află șapte exoplanete, dintre acestea, Gliese 581 G a atras atenția oamenilor de știință datorită similarităților cu Terra. Unii cercetători teoretizează faptul că această planetă ar putea să susțină chiar și viața extraterestră.
Gliese 581 g orbitează o stea pitică roșie, aflată la aproximativ 29 de ani-lumină, în constelația Balanței.
5. Gliese 436 b
Datele oamenilor de știință indică faptul că această planetă are o dimensiunea comparabilă cu cea a Neptunului. Descoperirea acestei planete a avut loc în anul 2004, cu ajutorul unei tehnici care măsoară viteza radială.
Studiile efectuate de către cercetătorii NASA au indicat în decembrie 2013 faptul că în atmosfera acestei exoplanete ar exista nori.
4. 55 Cancri
De data aceasta vorbim despre un întreg sistem solar, format în jurul stelei 55 Cancri, format dintre o stea galbenă și o stea pitică roșie. În jurul acestor stele s-au format cinci planete, numite de către oamenii de știință: Galileo, Brahe, Lipperhey, Janssen and Harriot.
Datele oferite de către telescoape indică faptul că acest telescop se află la puțin peste 40 de ani-lumină, fiind vizibil chiar și cu ochiul liber în constelația Racului.
3. V391 Pegasi b
Această exoplanetă se află 4.570 de ani-lumină, în constelația Pegas și, după cum explică cercetătorii, aceasta este primul astfel de obiect descoperit prin măsurarea anomaliilor cauzate de trecerea unei planete prin fața unei stele.
Datele oamenilor de știință indică faptul că această exoplanetă are o masă de 3,2 ori mai mare decât cea a planetei Jupiter și că realizează o orbită completă în jurul stelei sale în doar 1.170 de zile.
2. 51 Pegasi b
Această exoplanetă orbitează o stea asemănătoare Soarelui nostru, aflată în constelația Pegas, la 50 de ani-lumină. Descoperirea acestei planete a marcat o reușită importantă în astronomie, 51 Pegasi b făcând parte dintr-o nouă clasă de exoplanete, numită „Jupiter fierbinte”.
Un studiu din anul 2017 a dus la descoperirea unor vapori de apă în atmosfera acestei exoplanete și, în 2019, descoperirea acestei exoplanete a reprezentat motivul decernării unui premiu Nobel.
1. PSR B1257+12 c
Cercetătorii de la NASA explică faptul că acest super-Pământ, care are 4,3 mase terestre, orbitează un tip de stea necunoscut în doar 66,5 zile.
Această exoplanetă orbitează un pulsar aflat la 2.315 ani-lumină, în constelația Fecioarei. Descoperirea planetei PSR B1257+12 c a fost posibilă cu ajutorul studierii pulsarului pe care îl orbitează.
În 2015, Uniunea Astronomică Internațională a decis atribuirea unui nou nume acestei stele, cercetătorii optând pentru Phobetor.
Citește și:
Astronomii au confirmat existența unei exoplanete solide în cel mai apropiat sistem solar
Telescopul TESS, instrumentul care revoluţionează căutarea exoplanetelor
A fost creată o nouă metodă de identificare a oxigenului în atmosfera exoplanetelor