Douăsprezece puncte negre dansează și se ascund de ochii noștri. De fapt, punctele nu se mișcă și nici nu dispar, însă nu contează cât de repede scanezi imaginea cu privirea. Nu vei putea niciodată să cuprinzi toate punctele.
Iluzia optică numită „dispariția lui Ninio” este o adaptare a grilei lui Hermann, o iluzie optică clasică prin care ochii văd puncte întunecate la intersecțiile structurilor alb-negru. Nu știm exact cum funcționează iluzia optică a lui Hermann, a explicat Susana Martinez-Conde, neurolog la Centrul Medical Downstate de la Universitatea din New York.
Ludimar Hermann este cel care a scris pentru prima oară despre această iluzie optică în 1870. Hermann a fost un psiholog și om de știință german.
Teoria preferată de majoritatea cercetătorilor spune că oamenii au mai mulți neuroni adunați în centrul privirii noastre față de cei aflați în exterior. Lipsa celulelor din zonele periferice ne face aproape orbi la obiectele aflate în afara centrului nostru vizual.
Creierul compensează pentru acest defect și ghicește cât poate de bine ce se află în exterior, bazându-se pe ce se află în zonele gri. Astfel, un punct devine solid atunci când ne uitam fix la el, însă devine invizibil atunci când este privit cu coada ochiului.
There are twelve black dots at the intersections in this image. Your brain won’t let you see them all at once. pic.twitter.com/ig6P980LOT
— ???? ???????? (@wkerslake) September 11, 2016
Așadar, atunci când trecem cu privirea peste întreaga imagine, punctele negre intră și ies din câmpul nostru vizual. Astfel, avem impresia că punctele apar și dispar. „Sistemul nostru vizual este leneș”, a mai spus Susana Martinez-Conde, potrivit PopSci.
Nu te îngrijora prea tare. De cele mai multe ori, ne descurcăm foarte bine și fără să vedem absolut tot.
Iluzia optică care te înnebunește! Ce culoare au, de fapt, cele două cranii
O iluzie optică simplă ar putea produce o întârziere la nivelul creierului
”Orbirea curbei”, una dintre cele mai dificile iluzii optice