Aceste observații pot fi folosite pentru a înțelege mai bine probleme medicale precum infertilitatea, avortul spontan sau maladiile genetice.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge, Regatul Unit și de la Institutul Hubrecht din Olanda au desfășurat o serie de observații cu ajutorul celulelor stem, iar acestea au dus la identificarea unei etape care nu a fost identificată anterior a dezvoltării umane, notează Science Alert.
Oamenii de știință explică faptul că gastrulația, un fenomen în care duce la apariția a trei straturi de celule, pune bazele celor trei mari sisteme ale corpului uman: nervos, digestiv și musculo-scheletic. În mediul academic, această etapă este cunoscută drept „cutia neagră” a dezvoltării umane și, din această cauză aceasta reprezintă limita impusă de către autoritățile din întreaga lume pentru studiile pe embrionii umani.
În general, această limită este stabilită la cea de-a 14 zi de dezvoltare a embrionului, pentru a nu se afla sub incidența reglementărilor legale , dar și pentru a nu viola etica cercetărilor, oamenii de știință au folosit un model pe bază de celule stem.
Modelul folosit de către cercetători reflectă dezvoltarea embrionilor umani între 18 și 21 de zile, perioada în care apare gastrulația. Cercetătorii explică faptul că studierea acestei etape a dezvoltării umane ar putea fi folosită pentru a înțelege mai bine modul în care apar problemele legate de infertilitate sau de maladiile genetice.
„Modelul nostru produce o parte din schița unui om”, explică Alfonso Martinez-Arias, cercetător principal al studiului și membru al Departamentului de Genetică al Universității Cambridge.
„Este interesant să asistăm la procesele de dezvoltare care până acum nu au fost luate în vedere și studiate corespunzător”, mai adaugă cercetătorul.
Pentru a crea acest model cercetătorii au tratat o serie de celule stem cu substanțe care activează grupuri specifice de gene, aceștia explică faptul că aceasta este prima dată când această metodă a fost folosită pe embrionii umani. Anterior au fost realizate modele din celule stem ale embrionilor de șoareci și pești zebră.
Modelul pe care oamenii de știință l-au realizat din celule stem nu reprezintă un embrion uman. Cercetătorii explică faptul că acesta nu prezenta celule care să poate deveni un sistem nervos, în plus, modulele nu avea țesutul necesar implantării în uter.
Cercetătorii au realizat observații asupra modelului din celule stem pentru 72 de ore, timp în care au putut să identifice detalii care să indice desfășurarea proceselor de formare a celulelor care vor deveni mușchi, oase și cartilaje.
Jeremy Green, cercetător al Colegiului Regal din Londra explică faptul că acest studiu a oferit o imagine mai bună asupra etapelor prin care embrionii trec în dezvoltarea lor. „Acesta evidențiază puterea uimitoare de autoorganizare a celulelor și țesuturilor, având în condițiile potrivite”, explică cercetătorul.
Studiu a fost publicat în Nature.
Cercetătorii au putut observa, celulă cu celulă, dezvoltarea embrionului într-o etapă crucială
Premieră în medicină: Un copil a fost născut dintr-un embrion îngheţat în urmă cu 25 de ani
Testele genetice pe embrioni: cum se fac şi cui sunt recomandate
Premieră în ştiinţă: savanţii au reuşit să modifice genetic un embrion uman