Măsurile de carantină și restricțiile de călătorie impuse în urma pandemiei de COVID-19 au avut un impact major asupra vieții de zi cu zi a milioane de oameni. Măsurile au afectat inclusiv programul de somn al oamenilor, au conchis două studii.
Ambele studii au arătat că programele mai relaxate de la locul de muncă sau cele academice combinate cu timpul prelungit petrecut acasă a făcut ca oamenii să doarmă mai mult. Totuși, în același timp, unul dintre studii a mai descoperit că pandemia a afectat negativ calitatea acelui somn.
„De obicei, ne așteptam ca o scădere în oboseala socială să fie asociată cu o calitate îmbunătățită a somnului”, a explicat cercetătorul și neurobiologul Christine Blume de la Universitatea Basel din Elveția.
„Însă, potrivit studiilor noastre, calitatea generală a somnului a scăzut. Povara psihologică percepută de fiecare dintre noi, care s-a mărit substanțial în timpul pandemiei, a depășit efectele benefice ale oboselii sociale reduse”, a mai adăugat Blume.
În cadrul experimentului lor, Blume și colegii săi au explorat efectele pe care le-a produs cea mai strictă etapă a carantinei. Cercetătorii au analizat ritmurile sociale și biologice, precum și somnul, timp de șase săptămâni începând cu jumătatea lunii martie până la sfârșitul lui aprilie, în Austria, Germania și Elveția.
Datele colectate de aceștia au arătat că măsurile de carantină au redus dezechilibrul dintre ritmurile sociale și biologice pe măsură ce oamenii au început să lucreze de acasă și să se culce la ore mai potrivite, informează MedicalXpress.
Oamenii au dormit cu aproape 15 minute mai mult în fiecare noapte. Cu toate acestea, datele raportate de subiecți au dezvăluit o percepție că somn a scăzut din punct de vedere calitativ.
„În mod deloc surprinzător, această situație fără precedent a dus la o creștere la povara psihologică percepută de oameni și a avut efecte adverse asupra calității somnului”, a mai adăugat Blume.
„Cu toate acestea, relaxarea programelor sociale a mai dus și la o aliniere îmbunătățită între factorii externi sau sociali care determină ciclurile de somn și semnalele biologice interne ale corpului uman. Astfel, a rezultat o durată mai îndelungată de somn”, a subliniat neurobiologul.
Din perspectiva sănătății somnului, creșterea duratei și regularității au fost benefice, au spus cercetătorii. Blume a sugerat că persoanele care au problemele privind calitatea somnului ar trebui să participe la activități fizice sub cerul liber.
De ce este atât de greu să dormim într-un loc nou?
Şase sfaturi utile pentru un somn mai bun, la trecerea la ora de vară
Câte ore trebuie să dormi pe noapte pentru a nu avea probleme de memorie