Fiecare mușcătură din brânza ta preferată își capătă savoarea și gustul deosebit de la o comunitate întreagă de microbi. Brânza de pe vremuri beneficia doar de microbii care trăiau din întâmplare la ferma respectivă, însă producătorii din zilele noastre tratează intenționat lactatele cu diverse tipuri de bacterii și mucegai.
Unele organisme sunt obișnuite pentru multe varietăți de brânză, precum Lactococcus lactis și Lactobacillus, un gen de bacterii Gram-pozitive anaerobe, capabile să se dezvolte într-un mediu acid.
Însă, altele produc gusturi mai specifice, precum Brevibacterium cea urât mirositoare, care creează coaja roșiatică sau portocalie de pe brânzeturile de tip „Muenster” sau „Limburger”, precum și mirosul de „șosete murdare”. Ca fapt divers, aceste bacterii se găsesc și pe pielea subrațului.
Două varietăți ale Penicillium sunt responsabile pentru producerea mucegaiului albastru și alb pe care îl asociem cu Brânza cu mucegai, dar și coaja de pe brânza de Brie. Pe de altă parte, Propionibacteria este bacteria care produce acele găuri din brânza clasică elvețiană.
Toate aceste microorganisme lucrează din greu și dezintegrează proteinele din lapte în amino-acizi, acizi grași și zahăr. În produsul final, noi putem gusta și mirosi tocmai aceste molecule. Bineînțeles, producția de brânza implică mult mai multe, nu doar acești microbi, scrie PopSci.
Fiecare varietate de brânză necesită un anumit nivel de umiditate, o anumită temperatură și salinitate. Toate acestea controlează creșterea bacteriilor și textura produsului final. Totuși, nimic nu ar fi posibil fără „ființele” care trăiesc în interior.
Alimentele care conțin micoproteine ajută la creșterea mușchilor mai bine ca proteinele din lapte
Brânză veche de 3.200 de ani a fost descoperită într-un mormânt egiptean