Polul Nord Magnetic se mută din Canada în Siberia. Experţii explică motivele din spatele ”plimbării”
„Nu am mai văzut niciodată aşa ceva”, a declarat unul dintre autorii studiului, dr. Phil Livermore, profesor de geofizică la Universitatea din Leeds, pentru Live Science.
Atunci când cercetătorii au localizat pentru prima oară Polul Nord Magnetic (punctul spre care arată acul busolei) în 1831, acesta era situat pe teritoriul Canadei de Nord numit Nunavut. Mai apoi, cercetătorii au realizat că Polul Nord Magnetic avea tendinţa de a se „plimba”, dar nu se îndepărta foarte mult de obicei. Apoi, din 1990 şi până în 2005, viteza cu care se deplasa a trecut de la 15 kilometri pe ani până la 60 kilometri pe an, au scris oamenii de ştiinţă în noul studiu.
Această mişcare rapidă a necesitat mai multe actualizări frecvente la sistemele de navigaţie, inclusiv la cele care operează funcţiile de cartografiere pentru telefoanele mobile inteligente din zilele noastre.
Echipa de cercetători, de la Universitatea din Leeds, transmite că acest comportament este rezultatul competiţiei dintre două „bule” magnetice aflate la nucleul lichid extern al Pământului.
În plus, schimbările din circulaţia materialului topit din interiorul planetei noastre au modificat puterea fluxului magnetic negativ al regiunilor de deasupra.
„Această schimbare din schema circulaţiei a slăbit regiunea de sub Canada şi a intensificat foarte uşor puterea celei de sub Siberia”, a explicat Livermore.
„Tocmai de aceea, Polul Nord şi-a părăsit poziţia istorică de deasupra Arhipelagului Arctic Canadian şi a traversat Linia Internaţională a Datei. Astfel, putem spune că Rusia de Nord câştigă momentan lupta”, a mai adăugat profesorul.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
Polul Nord magnetic ”migrează” rapid către Siberia
Schimbările dramatice de la Polul Nord iau amploare. Rocile au început să se „topească”
Polul nord magnetic al Terrei se află în continuă mişcare, iar cercetătorii au găsit acum cauza