Din cauza pandemiei de coronavirus, toată lumea a încercat să-şi facă destule provizii încât să reziste până la sfârşitul măsurilor de izolare. Cu toţii am mirosit alimente expirate astfel încât să verificăm dacă mai pot fi consumate. Orezul şi zahărul ar părea că rezistă pentru totdeauna, dar chiar şi alimentele de lungă durată au o limită.
Pentru cei care sunt îndeajuns de curajoşi încât să le încerce, arheologii au prezentat alimente şi băuturi care au rezistat cu mii de ani mai mult decât s-ar fi aşteptat producătorii lor, iniţial.
Un lucru ştiut de către toată lumea despre vin este că preţul creşte pe măsură ce băutura se învecheşte. Acestea fiind spuse, o sticlă de vin Speyer este nepreţuită. Cea mai veche sticlă de vin sigilată care încă mai conţine vin de pe vremea romanilor, găsită într-un cavou german, are deja 1.650 de ani.
https://www.youtube.com/watch?v=dBnkgWtpXiw&feature=emb_title
Însă, vârsta nu garantează mereu un gust mai bun – este puţin probabil ca acest vin să fie o băutură plăcută. Fără să deschidă sticla, oamenii de ştiinţă au reuşit să desfăşoare teste pe lichidul din interior. Din câte şi-au dat seama, niciun fel de bacterie nu a pătruns în sticlă, dar alcoolul s-a evaporat sau descompus între timp. Pe lângă alcool, sticla mai conţinea cândva şi ierburi cu proprietăţi aromatice sau medicinale, scrie List Verse.
Fiecare brutar a lăsat măcar o dată pâinea prea mult în cuptor. Totuşi, există o pâine care s-a transformat complet în carbon ars – iar arheologii au fost de-a dreptul încântaţi de descoperire.
https://www.youtube.com/watch?v=B6cACVc-t64&feature=emb_title
Atunci când Vezuviul a erupt a distrus oraşele Pompeii şi Herculaneum. Însă, aşezările au fost conservate îndeajuns de bine încât să fie explorate de arheologi. Unele dintre lucrurile arse de temperaturile extreme ale erupţiei au fost şi câteva pâini, anume 81 de bucăţi găsite într-un cuptor al unui bărbat numit Modestus. Alte bucăţi au fost găsite cu sigiliul brutarului, folosit ca un fel de reclamă sau garanţie a calităţii.
Ce rost are pâinea fără un pic de unt? În timp ce laptele se strică destul de repede, transformându-l în unt i-ar putea prelungi durata de viaţă. În Irlanda, oamenii au descoperit deseori în turbării cantităţi mari de o substanţă ceroasă care arăta deosebit de mult ca untul. Se pare că este cel mai vechi unt găsit vreodată, având peste 5.000 de ani.
https://www.youtube.com/watch?v=4iy6HT1ZjPo&feature=emb_title
Turbăriile au proprietăţi unice care le permit să conserve materia organică pentru mult timp. Spre exemplu, cadavrele unor oameni decedaţi cu mult timp în urmă au fost descoperite în turbării şi au fost confundate cu persoane ucise recent. Este foarte posibil ca irlandezii antici să fi păstrat untul în turbării pentru a-i extinde durata de viaţă, sau poate că încercau să îl ascundă de hoţi.
Un butoi de unt descoperit într-o turbărie conţinea peste 36 de kilograme de unt, în timp ce altă bucată cântărea peste 45 de kilograme.
Arheologii găsesc de multe ori depozite antice de alimente, iar prin analizarea la microscop a fragmentelor din pereţii vaselor aceştia pot identifica ce au conţinut cândva. Însă în alte cazuri oamenii de ştiinţă sunt îndeajuns de norocoşi încât să mai găsească cantităţi mici de substanţe în interiorul vaselor.
În 2010, în timp ce explorau un cavou datat din 400 Î.Hr., cercetătorii chinezi au deschis un vas din bronz şi au găsit supă în stare lichidă în interior. Din cauza trecerii timpului, vasul şi supa căpătaseră o culoare verzuie. Totuşi, în supă mai erau oase de animale, iar după o analiză amănunţită cercetătorii au aflat că erau oase de bou.
Mâncarea englezească nu are cea mai bună reputaţie din lume. Este de multe ori descrisă ca fiind prea bine făcută, fiartă sau arsă. O pâine găsită la un sit arheologic a fost iniţial confundată cu un cărbune. Situl neolitic ascundea o varietate de obiecte într-o groapă. Doar după ce au analizat obiectul la microscop, oamenii de ştiinţă au concluzionat că bucata de „cărbune” era de fapt pâine.
Acea pâine englezească nu este nici pe departe la fel de veche ca cea mai veche pâine descoperită vreodată.
În rămăşitele unui şemineu din Iordan, a fost descoperită o turtă din urmă cu 14.500 de ani – în jur de 4.000 de ani înainte de apariţia agriculturii în regiune.
Mierea este unul dintre alimentele care, din câte ştim până acum, într-adevăr nu se strică niciodată. Datorită conţinului ridicat de zăhar orice bacterii sau fungi care ar încerca să crească în miere ar rămâne fără apă foarte rapid din cauza procesului de osmoză.
În timp ce egiptenii încercau să-şi păstreze cadavrele pentru eternitate, aceştia includeau un aliment care avea să dureze cel puţin la fel de mult. Vase cu miere de peste 3.000 de ani au fost descoperite în apropiere de Marea Piramidă din Giza, iar conţinutul lor ar fi perfect comestibil şi în ziua de azi. Chiar dacă acestea sunt cele mai vechi mostre cunoscute de miere, există dovezi care arată că oamenii foloseau miere şi ceară de albine chiar şi înainte de acea vreme. E foarte probabil că o miere şi mai veche încă aşteaptă să fie descoperită.
Tăieţeii sunt un aliment de bază pentru mulţi dintre noi pentru că rezistă ani de zile. În 2005, au fost descoperiţi în China nişte tăieţei care datau din urmă cu 4.000 de ani. Înainte de această descoperire, cea mai veche dovadă a tăieţilor a fost găsită într-un text chinezesc vechi de 2.000 de ani.
Credit foto: Nature / KBK Teo / E Minoux et al
Tăieţeii au fost descoperiţi la un sit arheologic într-un vas răsturnat, aflat sub 3 metri de sedimente. Se pare însă că un cutremur major a avut loc chiar acolo, iar cineva nu a mai apucat să se bucure de tăieţeii respectivi.
Ce a fost mai întâi, oul sau găina? Pâi, dacă ar fi să ne ghidăm după o descoperire recentă în Marea Britanie, am putea spune că oul a fost primul. Singurul ou de găină întreg de pe vremea Angliei Romane a fost descoperit la un sit din secolul al III-lea e.n.
Fragmente de ouă au mai fost găsite la morminte romanice în trecut dar de data aceasta cercetătorii au descoperit ouă întregi într-un coş împletit. Atunci când arheologii au încercat să extragă cele patru ouă, trei dintre acestea s-au descompus, lăsând în urmă un miros îngrozitor. Al patrulea ou a fost luat cu atenţie şi a rămas intact.
Se spune că brânza este pasul pe care laptele îl face spre nemurire. În cavoul lui Ptahmes, redescoperit în 2010, arheologii au găsit şi analizat conţinulul mai multor borcane cel mai probabil puse acolo drept provizii pentru cel înmormântat. Printre vasele sparte, cercetătorii au descoperit o substanţă albă învelită într-o pânză.
Prima analiză ştiinţifică a arătat că era o bucată de brânză din secolul al XIII-lea e.n., făcută din lapte de oaie şi capră. Totuşi, arheologii nu au fost foarte încântaţi de calitatea sa. Brânza conţinea o bacterie găsită în laptele nepasteurizat care poate provoca boala infecţioasă gravă Bruceloză.
Olandezii vor produce energie electrică din pâine veche
Un ou intact din perioada romană, descoperit în Marea Britanie