Celulele din nas, cea mai probabilă cale de infectare COVID-19 şi de transmitere a coronavirusului
Oamenii de ştiinţă din întreaga lume fac eforturi pentru a înţelege cum ajunge în corpul uman virusul care provoacă COVID-19, cum se răspândeşte apoi infecţia către alţi oameni, totul în speranţa că vor reuşi să oprească contagiunea, să dezvolte medicamente eficiente în tratarea coronavirusului şi, nu în ultimul rând, un vaccin sigur care să combată SARS-CoV-2.
Într-un studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători şi publicat în revista Nature, oamenii de ştiinţă au raportat că au descoperit două celule din cavitatea nazală, celulele Goblet (celulele care secretă mucus) şi celulele ciliate, care prezentau niveluri ridicate ale proteinelor de intrare pe care coronavirusul SARS-CoV-2 le foloseşte pentru a ajunge în corpul uman, ceea ce ar putea explica rata mare de transmitere a COVID-19.
Studiul a mai arătat şi că celulele din ochi şi unele din alte organe conţin, de asemenea, proteine de intrare virală. Oamenii de ştiinţă au arătat şi cum o proteină cheie de intrare a virusului este reglată cu alte gene ale sistemului imunitar, dezvăluind potenţiale ţinte pentru dezvoltarea unor tratamente care să limiteze răspândirea COVID-19.
Se ştie deja că boala COVID-19 afectează plămânii şi căile respiratorii. Simptomele pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 pot fi asemănătoare cu cele ale gripei, incluzând în principal febră, tuse şi dureri în gât, în timp ce unele persoane pot fi asimptomatice, dar contagioase, putând să transmită coronavirusul.
În cele mai grave cazuri, coronavirusul provoacă pneumonie care poate duce în cele din urmă la deces. Totodată, se crede că virusul este răspândit în special prin picăturile respiratorii produse atunci când o persoană infectată tuşeşte, strănută sau vorbeşte. Până în prezent, virusul s-a răspândit în mai mult de 184 de ţări şi a omorât peste 190.000 de oameni.
Celulele din nas cu cel mai ridicat nivel al proteinelor coronavirusului
Pentru a descoperi care celule ar putea fi implicate în transmiterea coronavirusului COVID-19, cercetătorii au analizat mai multe seturi de date din Atlasul Celular Uman, ale secvenţierii ARN unicelulare, din peste 20 de ţesuturi diferite de la persoane neinfectate. Acestea au inclus celule din plămâni, cavitatea nazală, ochi, intestine, inimă, rinichi şi ficat. Cercetatorii au căutat care celule individuale au exprimat ambele proteine de intrare importante pe care virusul SARS-CoV-2 le foloseşte pentru a infecta celulele umane.
„Am descoperit că proteina receptor ACE2 şi proteaza TMPRSS2, care pot activa intrarea SARS-CoV-2, sunt exprimate în celule din diferite organe, inclusiv în celulele de pe mucoasa internă a nasului. Apoi am dezvăluit că celulele Goblet, producătoare de mucus, şi celulele ciliate din nas aveau cel mai ridicat nivel al ambelor proteine virale ale COVID-19, dintre toate celulele din căile respiratorii. Acest lucru face ca aceste celule să fie cea mai probabilă cale iniţială de infecţie pentru virus”, a afirmat doctorul Waradon Sungnak, autor principal al studiului, de la Wellcome Sanger Institute, citat de Science Daily.
Un alt cercetător, dr Martijn Nawijn, de la Centrul Medical Universitar Groningen din Olanda, a declarat că este prima dată când aceste celule specifice din nas au fost asociate cu COVID-19. „Deşi există mulţi factori care contribuie la transmiterea virusului, descoperirile noastre sunt în concordanţă cu ratele de infectare rapidă ale virusului, sesizate până acum. Localizarea acestor celule pe suprafaţa din interiorul nasului le face foarte accesibile pentru virus şi, de asemenea, poate contribui la transmitere către alte persoane”, a mai spus acesta.
Coronavirusul se poate transmite şi prin lacrimi
Cele două proteine ACE2 şi TMPRSS2, care favorizează intrarea coronavirusului în organmismul uman, au fost găsite şi în celulele din corneea ochiului şi în mucoasa intestinului. Acest lucru sugerează o altă posibilă cale de infecţie prin ochi, în special prin lacrimi, dar şi o probabilă cale de transmitere fecal-orală.
Un alt studiu dat publicităţii joi de Institutul Naţional de Boli Infecţioase Lazzaro Spallanzani din Roma şi publicat în Annals of Internal Medicine a confirmat că virusul SARS-CoV-2 se poate transmite prin lacrimi sau prin alte secreţii oculare, după ce au descoperit coronavirusul în mostrele oculare recoltate de la un pacient testat pozitiv la COVID-19 şi care avea şi conjunctivită bilaterală. Interesant este că acest pacient, căruia i s-au recoltat secreţii din ochi la trei săptămâni de la spitalizare, nu mai prezenta rezultate pozitive la coronoavirus în testul nazal, ci doar în cel ocular.
Producţia de receptori din cavitatea nazală, modificată în acelaşi timp cu a genelor imune
Când celulele sunt deteriorate sau luptă împotriva unei infecţii, sunt activate diferite gene ale sistemului imunitar. Studiul publicat în Nature a arătat că producţia de receptori ACE2 în celulele din cavitatea nazală este probabil modificată în acelaşi timp cu aceste gene imune.
Aceste descoperiri pot fi folosite pentru a înţelege mai bine modul în care se răspândeşte coronavirusul. Cunoaşterea tipurilor exacte de celule care sunt importante pentru transmiterea virusului oferă şi o bază pentru dezvoltarea potenţialelor tratamente care să reducă răspândirea virusului”, a afirmat dr. Sarah Teichmann, o altă autoare principală a studiului din cadrul Wellcome Sanger Institute.
Cercetarea a fost realizată de Wellcome Sanger Institute, Centrul Medical Universitar Groningen, Universitatea Coasta de Azur şi Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS), precum şi de către colaboratorii lor, în cadrul Atlasului Celular Uman (Human Cell Atlas – HCA) al Lung Biological Network.
Scopul comunităţii HCA, din care fac parte peste 1.600 de persoane din 70 de ţări, este de a crea hărţi de referinţă ale tuturor celulelor umane pentru a înţelege mai bine organismul uman şi bolile.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Circa 5,7% dintre francezi s-au infectat cu noul coronavirus
Fizicienii de la CERN au făcut un ventilator pe baterii pentru cazurile uşoare de COVID-19