Astronomii au identificat cea mai luminoasă supernova la 3,6 miliarde de ani-lumină

Un studiu condus de către Matt Nicholl, conferenţiar al Facultăţii de Fizică şi Astronomie şi Institutul de Astronomie a Valurilor Gravitaţionale din cadrul Universităţii Birmingham, Regatul Unit, a dus la descoperirea celei mai luminoase supernove descoperite până acum. Această supernovă, SN2016aps, se află la 3,6 miliarde de ani-lumină, notează Space.

„Putem măsura supernovele folosind două scale: energia totală a exploziei şi cantitatea de energie care este emisă ca lumină observabilă sau radiaţie”, explică cercetătorul. „Într-o supernovă tipică, radiaţia este mai mică de 1% din energia totală. Dar în SN2016aps, am descoperit că radiaţia era de cinci ori mai mare decât energia de explozie a unei supernove de dimensiuni normale. Aceasta este cea mai multă lumină pe care am văzut-o emisă de o supernovă”, adaugă acesta.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Cercetătorii explică faptul că SN2016aps este un obiect „ciudat”, aceştia teoretizând că ar putea fi un tip particular de supernovă: pereche pulsaţională instabilă; în care două stele mari se ciocnesc înainte de a exploda. Existenţa unor astfel de supernove a fost teoretizată, dar încă nu au fost identificate în datele oferite de către observatoarele astronomic.

„În cazul în care supernova se sincronizează, poate să ajungă să elibereze o cantitate imensă de energie în timpul coliziunii. Credem că acesta este unul dintre cei mai convingători candidaţi pentru acest proces care încă nu a fost observat”, explică cercetătorul.

„Gazul pe care l-am detectat era în mare parte hidrogen, dar o astfel de stea masivă şi-ar fi pierdut de obicei tot hidrogenul prin intermediul vânturilor stelare cu mult înainte de a începe să pulseze. O explicaţie este că două stele puţin mai puţin masive din jur, spun 60 de mase solare, s-au contopit înainte de explozie. Stelele cu masa inferioară îşi menţin hidrogenul mai mult timp, în timp ce masa lor combinată este suficient de mare pentru a declanşa instabilitatea perechei”, a mai precizat dr. Nicholl.

Studiul a fost publicat în Nature Astronomy.

Citeşte şi:

Astronomii au detectat accidental o supernovă rară ce are o vârstă apropiată de cea a Big Bang-ului

Teoria surprinzătoare a unor cercetători: o supernovă a dus la o extincţie în masă

Explozia unei supernove eliberează în spaţiu mai mult praf cosmic decât se credea iniţial

Urmele unei supernove care a avut loc în urmă cu 32 de ani, descoperite de către astronomi